Lungul șir al problemelor de care se lovesc pacienții: „Lipsește un circuit clar în sistemul de sănătate"

Acces dificil la servicii medicale, un circuit al pacientului haotic sau chiar inexistent, spitale supraaglomerate, lipsa medicilor în zonele mici, întârzieri majore în accesul la tratamente inovatoare și un sistem care ascunde sub preș propriile probleme - sunt doar câteva dintre disfuncționalitățile cu care se confruntă pacienții cronici din România. Radu Gănescu, președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice), descrie un sistem fragmentat, în care pacientul este nevoit de multe ori ,,să se descurce". 

Problemele cu care se confruntă pacienții, dezbătute la Healthcare Forum

Pe 24 martie va avea loc Healthcare Forum. Adevărul despre sănătatea românilor, un eveniment care aduce la aceeași masă medici, autorități, pacienți și factori importanți din industria de sănătate, pentru a discuta, într-un mod clar și deschis, despre principalele probleme ale sistemului sanitar. 

Adevărul este un mediator imparțial care aduce la un loc toate vocile relevante din domeniu. Sănătatea nu este doar un serviciu, ci o infrastructură critică care sustine funcționarea societății.  

Printre cei care vor expune punctul de vedere al pacienților se numără Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și al Asociației Persoanelor cu Talasemie Majoră din România (APTM). 

Un circuit haotic, în care pacienții sunt lăsați să se descurce

Una dintre cele mai grave disfuncționalități, spune Radu Gănescu, este lipsa unui traseu clar pentru pacient după diagnosticare.

„Ce se întâmplă după ce te duci la medic și ești diagnosticat? Care este medicul specialist unde trebuie să mergi? Care este unitatea medicală?”, întreabă retoric reprezentantul pacienților. 

Acesta spune că circuitul pacientului în spitalele din România poate fi definit printr-un singur cuvânt: haotic.

,,Cred că la ora actuală este un circuit haotic, care nu poate fi cunoscut de nimeni. în momentul în care ajungi pacient nu știi exact ce trebuie să faci. Este un concurs de împrejurări și fiecare încearcă să găsească o soluție, să-și găsească medicul de specialitate, să găsească un loc sau o programare", spune acesta. 

În lipsa unui sistem organizat, pacienții sunt nevoiți să improvizeze:

,,Fiecare se duce pe unde apucă. Adică unde găsește, unde își poate programa o consultație. Cine are posibilitatea merge în sistemul privat. Lipsa asta de transparență este o mare, mare problemă pentru pacienți!" Și ajungem în situația în care  <<dacă cunoști pe cineva>> sau ,<<dai un telefon>>."

Lipsa unui sistem clar de programare, altă problemă

O altă problemă identificată de pacienți este legată de programări atunci când vine vorba despre unitățile medicale de stat.

Radu Gănescu spune că acestea ar trebio să se facă ,,online, transparent, să intri pe ambulatoriul unităților medicale să te poți programa". 

Lipsa unor astfel de proceduri nu duce decât la amplificarea haosului. Pacienții trebuie adeseori să dea un test al răbădrii pe holurile unităților medicale. 

Programările clare ar aduce beneficii și medicilor, arată Radu Gănescu: 

,,Dacă ar exista programări, ar fi și medicul relaxat, ar ști câte programări are, nu ar trebui să vină lumea să stea buluc la ușă."

Spitale mari supraaglomerate și servicii inegale

Lipsa unui circuit al pacientului are efecte directe asupra întregului sistem. Cei mai mulți dintre oamenii care au nevoie de servicii medicale ajung să se adrese unităților sanitare din marile orașe, care devin astfel supraaglomerate. În același timp, atrage atenția președintele COPAC,  ,,spitalele mici nu au echipamente sau nu au resursă umană, așa că fiecare se duce pe unde apucă". 

Reprezentantul pacienților spune și că îm multe zone din România, mai ales dacă vorbim de mediul rural sau de urbanul mic, bolnavii nu au acces facil la servicii medicale. 

Pacientul, plimbat între specialiști

Lipsa unei abordări integrate reprezintă o altă problemă a sistemului sanitar din România. 

,,Atunci când tratezi un pacient cronic ai nevoie de diverse investigații și diverse specialități. La ora actuală, lipsa unei echipe multidisciplinare face ca pacientul să se ducă de la medic la medic: să își caute medic cardiolog într-o parte, medic endocrinolog în altă parte, diabetolog în alta etc. Și atunci apar foarte multe drumuri, foarte multe zile de concediu, bani scoși de pacienți din buzunar pentru transport. Fiecare specialitate vede patologia ei, dar nu vede nimeni, per ansamblu, problemele pacientului", spune Radu Gănescu. 

Acces întârziat la inovațiile medicale

Un alt punct critic îl reprezintă accesul pacienților la tratamente inovatoare pentru afecțiunile cu care sunt diagnosticați. 

„Suntem o țară unde medicamentele aprobate la nivel european apar undeva după 800-900 de zile”, atrage atenția Radu Gănescu. 

Predictibilitatea ar putea îmbunătăți, în opinia sa, lucrurile: 

,,Am recuperat în ultima perioadă, domnul ministru al Sănătății a băgat o listă foarte mare de medicamente, dar cred că dacă ar exista o modificare periodică - la 6 luni, la 9 luni - pe care și pacienții să o știe, ar fi un beneficiu pentru toată lumea". 

Public versus privat: între alegere conștientă și presiune voalată

Reprezentantul pacienților susține dreptul de a alege atunci când vine vorba de unitatea medicală: de stat sau privat. Ce nu ar trebui să se întâmple, indică acesta, este presiunea. 

,,Se întâmplă acest lucru. Sunt pacienți care merg în spitalul public pentru monitorizare sau alte consultații și sunt chemați apoi în sistemul privat. 

Cred că lucrurile diferă de la medic la medic și de la pacient la pacient. Sunt pacienți care preferă să meargă în privat din diverse motive: pentru că nu pierd timp foarte mult, consultația este mult mai liniștită, nu este făcută pe un hol, are timp să vorbească cu medicul, să primească informațiile necesare. Ceea ce e ok. Alții, într-adevăr, vor să meargă în sistemul public fie pentru că nu își permit, fie pentru că au plătit contribuții toată viața și au nevoie de beneficii atunci când se întâmplă să devină pacienți. (...) Atât timp cât pacientul și-a ales public, să meargă la public. Dacă și-a ales privat, să meargă la privat fără nicio problemă"

Chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a trimis corpul de control la o unitate sanitară din București  după ce un medic angajat atât în sistemul public, cât și în cel privat, ar fi desfășurat activitate chirurgicală la o unitate privată în timpul programului de lucru de la stat. Ministrul preciza însă că nu este vorba despre un caz singular. 

Radu Gănescu spune că este vorba despre responsabilitatea individuală, dar și că ar fi nevoie de o legislație mai bună din punct de vedere al managementului și al controlului.

Radu Gănescu: Ascunderea sub preș, cea mai mare problemă

Numai că, spune reprezentantul pacienților cu afecțiuni cronice, România suferă de o problemă greu de vindecat - negarea problemelor: 

,,Nu ar fi România prima țară, se întâmplă și în alte țări: ți-ai încălcat programul de lucru sau anumite reguli de comportament și de comunicare, există comisii și penalități. Dar la noi în general nu se întâmplă lucrurile astea pentru că suntem învățați să le băgăm sub preș. Așa cum băgăm sub preș și infecțiile nosocomiale. Gândiți-vă că spitalele din România au teoretic mai puține infecții nosocomiale decât spitalele din Statele Unite.

E un lucru cu care ne amăgim singuri și ne furăm căciula: că la noi lucrurile sunt funcționale când de fapt nu sunt. Iar când vom recunoaște problemele, atunci vom putea să găsim și soluții. Până atunci, lucrurile nu se vor rezolva.  Și ce se întâmplă în timp? Vedem pacienți cu diverse complicații de la infecțiile nosocomiale, vedem rezistență la antibiotice.

Aceasta este cea mai mare problemă a sistemului medical din România: ascunderea sub preș." 

Ce pași înainte au fost făcuți

Radu Gănescu a menționat și punctele în care lucrurile au evoluat în ultimii ani. 

,,Vedem că deja multe unități medicale au fost renovate și au fost aduse echipamente noi. Sunt rambursate investigații din ce în ce mai complexe. Vedem că se construiesc unități medicale noi, din fonduri europene: fie că vorbim de spitale regionale, fie de secții pentru marii arși. Lucruri pe care noi nu le-am avut până acum. E un început, din punctul meu de vedere".

Totodată, potrivit reprezentantului pacienților, empatia, buna comunicare și implicarea în găsirea unor soluții medicale ar trebui să fie piloni esențiali ai sistemului de sănătate.