Longevitatea extremă n-are legătură cu variaţiile genetice

Studierea genomului unora dintre cele mai longevive persoane din lume nu a scos la iveală posibile variaţii genetice care să fie legate de speranţa lor de viaţă ieşită din comun, arată concluziile unui recent studiu american.

Secvenţierea genomului a 17 persoane care se numără printre cele mai longevive din lume a eşuat în încercarea de a găsi variaţiile genetice specifice legate de longevitatea extremă, informează Mediafax.

În prezent, există 74 de persoane pe glob, recunoscute oficial, a căror vârstă depăşeste 110 de ani.

Autorii studiului condus de Hinco Gierman, de la Univesitatea Stanford din California, au efectuat secvenţierea completă a genomului a 17 dintre aceste persoane foarte bătrâne pentru a încerca să afle secretele genetice ale acestei longevităţi de invidiat.

În mod regretabil însă, savanţii nu au găsit variaţii genetice rare responsabile de producerea unor proteine care ar fi putut explica longevitatea. 

Oamenii de ştiinţă au descoperit însă o mutaţie genetică legată de patologii cardiace, care însă nu a produs deloc sau doar în foarte mică măsură efecte asupra acestor persoane.

Chiar dacă studiul nu a permis o cunoaştere mai profundă a mecanismelor biologice care permit o longevitate excepţională, autorii au făcut publice secvenţierile genomurilor pentru a fi utilizate în cercetări ulterioare.

Laboratoare private şi universităţi desfăşoară în prezent cercetări care vizează descoperirea unei fântâni a tinereţii, iar responsabili religioşi, filosofi şi experţi în domeniul bio-eticii dezbat implicaţiile sociale şi morale ale unei astfel de creşteri a duratei de viaţă, a relevat, în 2013, o anchetă realizată de Pew Research Center, un organism de cercetare independent, cu sediul la Washington.