La ce valori ale tensiunii arteriale trebuie să mergem la spital. „Timpul contează”

Dacă tensiunea arterială crește periculos de mult, este o urgență medicală, potrivit verywellhealth.com, care explică la ce valori și simptome ar trebui să mergem la spital. 

O tensiune arterială între 140 și 160 mmHG este, de regulă, periculoasă, dar tensiunea arterială care ajunge la 180 sau 200 mmHG este considerată o urgență.

Un bun control asupra tensiunii arteriale este important, dar este esențial să solicitați asistență medicală imediat dacă aceasta crește aproape de 200 mmHG pe cifra de sus, Acest nivel de hipertensiune arterială poate crește riscul de accident vascular cerebral sau  diverse complicații grave.

Timpul contează

Pentru că o tensiune arterială periculos de ridicată, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp vă poate expune la riscul apariției mai multor probleme, cum ar fi un accident vascular cerebral, criză hipertensivă este considerată o urgență medicală care trebuie tratată rapid și eficient pentru a evita consecințele posibil fatale.

Fiți atenți nu doar la valori, ci și la simptome

O tensiune arterială de 180/120 milimetri de mercur (mmHg) și mai mare, cu prezența unor simptome suplimentare, cum ar fi dureri în piept sau de spate, dificultăți de respirație, tulburări de vedere, modificări sau dificultăți de vorbire, semnalează o criză hipertensivă care necesită tratament de urgență imediat într-un spital.

Dacă nu aveți simptome suplimentare, este mai puțin probabil ca furnizorul de servicii medicale să vă recomande tratamentul într-un spital, dar va lua măsuri pentru a vă controla tensiunea arterială.

Dacă mergeți la un furnizor de asistență medicală în mod regulat, este posibil să observați că valorile tensiunii arteriale urcă în mod constant în timp. Dacă nu reușiți să vă controlați tensiunea arterială în creștere, aceasta poate atinge niveluri periculoase. Acest lucru se poate întâmpla, de asemenea, brusc, în anumite situații, cum ar fi în timpul unui accident vascular cerebral.

Iată care sunt simptomele care pot cauza îngrijorare alături de tensiunea arterială ridicată și care pot duce la un diagnostic de criză hipertensivă:

Dureri toracice;

Dificultăți de respirație;

Dureri de spate;

Amorțeală sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor;

Modificări ale vederii;

Transpirație;

Probleme de vorbire.

Dacă sunteți deja tratat pentru hipertensiune arterială, urgența hipertensivă poate duce la o schimbare sau o creștere a medicamentelor dumneavoastră.

Cu toate acestea, dacă aveți simptome ale unei crize hipertensive sau dacă tensiunea arterială crește brusc fără a avea antecedente de hipertensiune arterială, nu așteptați să solicitați asistență medicală. Sunați imediat la numărul de urgență sau mergeți la cel mai apropiat serviciu de urgență, recomandă verywellhealth.com.    

Ar putea fi vorba despre o problemă cronică sau altă urgență

În tratarea tensiunii arteriale periculos de ridicate, primul pas este stabilirea următorului aspecte: este un eveniment izolat sau face parte dintr-o problemă cronică de tensiune arterială ori este legată de o altă urgență medicală?

Ar putea fi vorba despre: 

Preeclampsia (tensiune arterială ridicată în timpul sarcinii);

Disecția aortică (o ruptură în aortă);

Edem pulmonar acut (acumularea de lichid în plămâni)

Atac de cord de tip 1 (atac de cord cauzat de plăci rupte);

Accident vascular cerebral;

Criza renală sclerodermică (tensiune arterială ridicată care duce la afectarea rinichilor la persoanele cu sclerodermie);

Intoxicație cu simpatomimetice (agitație datorată intoxicației);

Hipertiroidism (glanda tiroidă hiperactivă);

Durere;

Retenție urinară acută (incapacitatea de a elimina urina).

În cazul în care se suspectează oricare dintre aceste afecțiuni, echipa medicală nu ar trebui să trateze orbește sau generic tensiunea arterială. Cauza de bază trebuie abordată cu un tratament țintit și cu presupunerea că tratarea acelei cauze va trata, la rândul său, tensiunea dumneavoastră arterială.

Alte probleme care pot contribui la o tensiune arterială severă

Iată și ce alte probleme pot contribui la o tensiune arterială severă, fără să necesite neapărat un tratament direct al tensiunii arteriale:

Leziuni renale acute (leziuni sau insuficiență renală care apare brusc);

Atac de cord de tip 2 (lipsa fluxului sanguin sau a alimentării cu oxigen a inimii);

Encefalopatie hipertensivă (tensiune arterială ridicată din cauza modificărilor stării mentale);

Edem pulmonar (acumularea de lichid în plămâni).

În aceste situații este posibil să vi se administreze medicamente pentru a vă reduce tensiunea arterială imediat sau pentru o perioadă scurtă de timp, dar tratamentul în curs de desfășurare trebuie să se concentreze pe rezolvarea afecțiunii sau problemei de bază.

Dacă sursa creșterii tensiunii arteriale este incertă, este nevoie de teste de diagnostic suplimentare, cum ar fi o tomografie computerizată (CT) a capului sau o electrocardiogramă (EKG). 

Recomandările medicilor români

Amintim că medicii români își sfătuiesc pacienţii deja diagnosticaţi cu boli cardiovasculare să-şi  măsoare tensiunea arterială şi între vizitele la specialist.

Tensiunea arterială normală este cea care înregistrează valoarea sistolică (prima cifră) între 100 şi 120 coloană de mercur (mmHG), iar cea diastolică între 65 şi 80 mmHg, în timp ce peste valoarea de 140/90 mmHG se consideră că se instalează hipertensiunea arterială.

Valorile situate între cele considerate normale sunt interpretate ca prehipertensiune şi trebuie, şi acestea, atent monitorizae şi aduse la cunoştinţă medicului curant. Din contră, tensiunea este prea mica atunci când tensiunea sistolică (exprimată de prima cifră) se situează sub 9.De altfel, e bine ca fiecare valoare măsurată să fie notată într-un carneţel şi adusă medicului la cunoştinţă la vizita următoare.