Interviu Interviu. Leziunile tumorale pot apărea chiar și la unghii sau pe globul ocular: persoanele predispuse să dezvolte cancer cutanat

Expunerea prelungită la soare poate duce, în timp, la apariția cancerului de piele. Boala este considerată o afecțiune malignă, având capacitatea de a se răspândi în alte regiuni ale corpului, de cele mai multe ori la nivelul oaselor, creierului, ficatului sau plămânilor. Tumoarea malignă se transmite prin intermediul fluxului sangvin sau limfatic, de aceea este important să fie identificată într-un stadiu cât mai incipient și tratată în mod corespunzător.

Un studiu realizat de Reveal Marketing Research, în luna iunie, arată că 92% dintre români au auzit de cancerul de piele, dar numai 43% obișnuiesc să meargă anual la medicul dermatolog pentru consultații, față de 80%, câți mergeau în 2016. Studii recente indică o evoluție periculoasă a incidenței acestei boli, care ar urma să crească până în anul 2040 cu aproape 50%.

Oana Spânu, medic primar dermatolog, a explicat pentru ziarul „Adevărul“ care este nivelul de conştientizare a românilor cu privire la expunerea la soare, în ce constă diagnosticul cancerului de piele și cum ne protejăm în timpul verii de razele soarelui.

„Adevărul“: Cât de frecvent este cancerul de piele printre pacienții care ajung la dvs. în clinică?

 Oana Spânu, medic primar dermatolog: Adresabilitatea pacienților cu tumori cutanate a început să crească în ultimii cinci ani, mai ales a celor cu stadii incipiente, ceea ce reprezintă un factor important în succesul tratamentului instituit rapid și vindecare. Acest lucru este îmbucurător și este dovada faptului că oamenii au început să conștientizeze că nu e prea sănătos să ne expunem necontrolat la soare. Statistic, 1 din 5 persoane dezvoltă un tip de tumoră cutanată pe parcursul vieții. Cancerele cutanate sunt de mai multe tipuri, cele mai frecvente, tip carcinom bazocelular, sunt și cu rata de vindecare cea mai mare, însă melanomul și carcinomul spinocelular, chiar dacă sunt mai rare, necesită un diagnostic rapid și un tratament cât mai precoce pentru a fi curabile. Există și leziuni pretumorale cutanate cu risc de transformare malignă, keratozele actinice, pete maronii care trebuie urmărite periodic de către medicul dermatolog.

Care sunt factorii favorizanți?

Persoanele cu pielea și ochii de culoare deschisă, cu părul blond sau roșcat (denumite de dermatologi fototip I și ll) produc mai puțină melanină ( pigment) și sunt astfel mai predispuse la a dezvolta un cancer cutanat. Expuneri excesive la soare, în număr mare și mai ales în mijlocul zilei, arsuri solare în antecedente și mai ales în copilărie, expuneri la solar (lămpi UV) pentru obținerea unui bronz rapid sunt factori decisivi în declanșarea unui cancer cutanat la câțiva ani distanță. De asemenea, prezența multor alunițe sau a unui istoric familial sau personal de cancer cutanat crește semnificativ riscul ca acea persoană să dezvolte o astfel de tumoră. Cum ne afectează expunerea îndelungată la soare?

Radiațiile solare tip UVA și UVB determină arsura solară (înroșirea imediată), dar și modificări ale ADN-ului celular, la diferite adâncimi în piele și stimularea necontrolată a producției de pigment (melanină) și a multiplicărilor celulare cu generarea de tumori. Pe lângă stimularea tumorală, radiațiile UV deteriorează fibrele de colagen și de elastină, subțiază pielea, o pigmentează, produc ceea ce noi numim fotoelastoză sau fotoîmbătrânire.

Sunt unele persoane mai predispuse să dezvolte cancer de piele decât altele?

Pielea și ochii deschiși la culoare, părul blond și roșcat, prezența de nevi multipli (număr crescut de alunițe), istoricul familial sau personal al unei tumori de piele sunt factori predispozanți pentru un cancer cutanat. Uneori, însă, tumora de tip melanom poate apărea pe piele fără alunițe preexistente. De exemplu, mai mult de cinci arsuri solare în antecedente dublează riscul de a dezvolta un melanom în anii ce vin. Anumite tumori cutanate pot să apară pe zone de piele expuse anterior la radiații sau la arsuri chimice sau termice (de exemplu, carcinomul spinocelular).

Cum, când și cu ce ne protejăm pentru a scădea posibilitatea apariției cancerului de piele?

Apariția tumorilor pielii poate fi prevenită destul de simplu, evitând expunerile în intervalul orar 11.00-16.00, aplicând produse de fotoprotecţie (creme) cu indice înalt SPF 50 plus UVA (în special minerale) pe toate zonele expuse și reaplicând la aproximativ două ore, prin purtarea de pălărie, ochelari de soare și îmbrăcăminte fotoprotectoare. Nu ne expunem la solar, nu lăsăm copiii pe plajă fără îmbrăcăminte fotoprotectoare, nu expunem copiii mai mici de 6 luni la soare.

Ce este SPF-ul și cum alegem produsul potrivit pentru protecția solară?

Cremele cu SPF și UVA se aleg în funcție de tipul de piele, momentul zilei și perioada de expunere, se aplică cu 20 de minute înainte de expunerea la soare și se reaplică conform indicațiilor de pe produs. Pentru persoanele cu istoric de alergii și pentru copii alegem produse dermatocosmetice dedicate lor, testate pentru toleranță.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Leziunile tumorale pot să apară pe orice suprafață a pielii (scalp, urechi, față, corp, palme sau tălpi), dar și pe unghii, buze, mucoase sau la nivelul globilor oculari. Astfel, orice pată cutanată, roșie sau albicioasă, care își modifică suprafața, se mărește, se exfoliază repetitiv, sângerează, ulcerează și nu se vindecă poate fi suspectă. Petele pigmentare (maronii), plane sau ridicate față de suprafața pielii, care își modifică forma, culoarea, dimensiunea sau se înalță, de asemenea linii maronii longitudinale pe unghii și mici eroziuni ale pielii pot fi suspecte, iar când le observăm trebuie să ne adresăm medicului dermatolog pentru diagnostic.

În ce constă diagnosticul cancerului de piele?

Diagnosticul unui cancer cutanat se efectuează de către medicul dermatolog și este în primul rând clinic. Dermatoscopia este o examinare noninvazivă, nedureroasă, prin care medicul poate evalua orice leziune cutanată suspectă în profunzime, pentru o încadrare mai clară a diagnosticului și pentru alegerea opțiunii terapeutice adecvate. Tot dermatoscopia computerizată evaluează întreaga suprafață corporală, înregistrează o hartă și monitorizează în timp toate alunițele, identifică la evaluări ulterioare apariția de noi alunițe. Cu ajutorul ei putem identifica leziunile precursoare tumorilor și astfel, îndepărtându-le chirurgical, realizăm o parte foarte importantă a prevenției. Diagnosticul de certitudine se stabilește doar în urma efectuării biopsiei cutanate. Aceasta se efectuează în cazul leziunilor suspecte.

Ce tratamente există pentru această boală?

Tratamentul este chirurgical, de îndepărtare completă a tumorilor cutanate în cea mai mare proporție curabile, apoi, după examinarea anatomopatologică și stadializare, în cazul tumorilor extinse, se urmează un anumit protocol de investigații și terapeutic. Menționez biopsia ganglionilor santinela, RMN, CT și PET CT ca metode de diagnostic pentru stadializare și follow up, dar și terapiile de ultimă generație, de tipul inhibitorilor BRAF sau anticorpilor monoclonali pentru stadiile avansate.

Cu ce frecvență ar trebui să mergem la un consult dermatologic?

Cea mai importantă este prima evaluare cu dermatoscopie, când se vor identifica toate leziunile cutanate care ar trebui evaluate periodic, dar și intervalul la care ar trebui urmărite (3 luni - 1 an). În cazul în care pacientul observă anumite modificări de aspect ale unei alunițe vechi sau apariția de noi leziuni cutanate, trebuie să se prezinte la dermatolog mai devreme.

Cine este dr. Oana Spânu

Dr. Oana Spânu este medic primar dermatolog. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București în anul 2001 și a urmat rezidențiatul în Dermatologie-Venerologie la Spitalul Universitar de Urgență Elias. Dr. Oana Spânu urmează o pregătire medicală continuă, prin absolvirea cursurilor importante din domeniu și participarea cu lucrări la congresele internaționale de specialitate. Activitatea de cercetare medicală în dermatologie constă în participarea medicului ca Investigator principal și Coordonator studii clinice pentru produse dermato-cosmetice din Franța și Germania (L’Oreal, Pierre Fabre, Clarins, Chanel etc.).