În ce condiţii devin periculoase razele X
0Investigaţiile medicale sunt principala sursă de expunere a populaţiei la radiaţii ionizante, spun specialiştii. În special copiii şi femeile însărcinate trebuie să evite analizele care presupun utilizarea razelor X, deoarece acestea pot perturba procesele specifice dezvoltării organice.
Radiografiile, tomografiile computerizate, mamografiile, urografiile şi fluoroscopiile sunt investigaţii medicale care utilizează raze X, un tip de radiaţii electromagnetice cu energie foarte mare. Acestea permit vizualizarea organelor în scopul diagnosticării unor afecţiuni, însă sunt folosite şi în scop terapeutic, în special pentru tratarea cancerului.
Citiţi şi: Nou tip de terapie anticancer
„Beneficiile utilizării în medicină a radiaţiilor sunt de necontestat. Totuşi, aceasta este principala sursă de expunere la radiaţii ionizante a populaţiei. De aceea, folosirea acestora cu maximum de eficienţă diagnostică şi cu minimum de risc pentru sănătate constituie o preocupare majoră a autorităţilor de reglementare nucleară şi de radioprotecţie. Dozele de radiaţii eliberate la fiecare procedură sunt foarte diferite: de la valori ridicate, cum ar fi în cazul radiaţiilor eliberate la efectuarea unei tomografii computerizate sau unei urografii, până la valori foarte mici, cum sunt cele emise la o radiografie standard", spune doctor fizician Constantin Milu, preşedintele Societăţii Române de Radioprotecţie.
Interzise în Sarcină
Specialiştii spun că riscurile cele mai mari pentru sănătate determinate de expunerea la radiaţii X sunt în cazul femeilor însărcinate. Astfel, precauţia este absolut necesară în cazul lor, deoarece dezvoltarea normală a fătului poate fi compromisă chiar şi atunci când mama expusă la raze X nu are mai mult de două săptămâni de sarcină.
Radiaţiile ionizante pot duce la modificarea ADN-ului şi la distrugerea unor celule, crescând riscul de avort spontan, de malformaţii congenitale, de anomalii funcţionale cerebrale, de retard mintal şi de apariţie în copilărie a leucemiei sau a altor tipuri de cancer. În cazul în care medicul recomandă totuşi efectuarea unor investigaţii cu raze X, acestea pot fi făcute, însă numai în condiţii stricte şi atent monitorizate. Pericolul apariţiei efectelor secundare depinde de etapa sarcinii şi de doza de radiaţii la care femeia însărcinată este expusă.
Dozajul face diferenţa
Expunerea excesivă la radiaţii X poate duce la apariţia unor afecţiuni ale pielii, cum ar fi arsuri severe sau cancer localizat. De exemplu, dacă sunt distribuite pe porţiuni mari ale corpului, astfel încât să acţioneze asupra măduvei osoase, razele X pot duce la apariţia leucemiei. De asemenea, dacă aparatul reproducător (mai ales ovarele şi testiculele) este expus iradierii excesive, pot apărea mutaţii ale unor gene, cu consecinţe care se pot răsfrânge asupra descendenţilor.
„Riscul pentru sănătate determinat de procedurile care folosesc raze X depinde, evident, în primul rând, de doza de radiaţie eliberată, dar şi de radiosensibilitatea organului expus şi de vârsta pacientului. Astfel, există organe mai sensibile la radiaţii, cum sunt gonadele (testiculele şi ovarele) şi sânii, şi ţesuturi mai radiorezistente, cum este pielea. Riscul este mai mare pentru copii (maximum, pentru făt) şi nesemnificativ pentru un adult de peste 45 de ani", mai spune Constantin Milu.
Potrivit specialiştilor, nu există o limitare a numărului de examinări radiologice recomandate unei persoane. Astfel, în general, se fac atâtea radiografii câte sunt necesare stabilirii unui diagnostic corect. Totuşi, pentru evitarea abuzurilor, medicii trebuie să respecte anumite coduri de practică şi reglementări specifice ale Ministerului Sănătăţii.
"Există analize de laborator prin care se poate estima cât de expusă este o persoană la radiaţii X, dar acestea se fac numai în cazul celor care au primit doze foarte mari de radiaţii."
Constantin Milu doctor fizician