Factori care ne împiedică să slăbim

Metabolismul lent, administrarea unor medicamente şi consumul de alimente light favorizează îngrăşarea. Persoanele care ţin cure de slăbire fără a face şi mişcare riscă să se îngraşe la loc în scurt timp, atrag atenţia specialiştii.

Există situaţii în care, oricât de multe cure de slăbire am încerca şi oricât de atenţi am fi cu alimentaţia, nu reuşim să slăbim sau, dacă reuşim, nu ne putem menţine greutatea obţinută şi ne îngrăşăm la loc în scurt timp. De vină pot fi o varietate de factori, spun specialiştii, dar cei mai frecvenţi sunt cei legaţi de curele de slăbire pe care le adoptăm şi de programul de exerciţii fizice.

Astfel, dacă ţinem diete drastice sau dacă ne înfometăm, ne vom îngrăşa la loc foarte uşor şi vom pune chiar mai multe kilograme odată ce revenim la stilul de viaţă anterior curei. Acest lucru se întâmplă pentru că în momentul în care ne privăm de cele trei mese zilnice şi aducem organismului prea puţină energie prin alimentaţie, metabolismul este încetinit. Iar apoi, orice aliment va fi stocat în corp sub formă de grăsime.

Lipsa sportului, metabolism „leneş"

La fel se întâmplă şi în cazul în care ţinem cure de slăbire fără însă a face mişcare. În timpul unei diete, când aportul caloric este redus, corpul foloseşte energie mai ales din depozitele musculare şi mai puţin din cele de grăsime. Astfel, kilogramele pierdute sunt, de fapt, reducerea masei musculare (care este mai grea decât cea de grăsime). Iar muşchii sunt cei care menţin metabolismul în alertă. Dacă masa de muşchi scade, iar cea de grăsime o depăşeşte cantitativ, metabolismul este încetinit.

Dacă pe lângă dietă facem şi sport, atunci este posibil ca numărul de kilograme pierdute să fie mai mic, pentru că pierdem mai mult din masa de grăsime şi ne tonifiem musculatura. Însă astfel, metabolismul rămâne alert, ceea ce ne asigură menţinerea siluetei mai mult timp.

Alimentele „light" ne îngraşă

Produsele alimentare „light" sunt considerate mai „uşoare" pentru simplul motiv că nu conţin zahăr. În schimb, ele au în compoziţie îndulcitori, care, deşi conţin mai puţine calorii decât zahărul sau chiar nu au deloc calorii, stimulează îngrăşarea. „E logic - îndulcitorii perturbă senzaţiile de saţietate-foame, decuplându-le de aportul alimentar. Astfel, creierul, după ce a primit senzaţia de dulce, aşteaptă recompensa calorică. Aceasta însă nu mai vine, creând astfel un stres metabolic, concretizat prin reţinerea caloriilor lipsă din alte alimente", explică profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. De asemenea, şi alimentele „light" fără grăsimi pot avea efect contrar celui aşteptat, antrenând un supraconsum compensatoriu şi, deci, îngrăşându-ne.

Contaminanţii pot fi de vină

Chiar dacă nu mâncăm în plus, ne putem îngrăşa din cauza unor substanţe contaminante din alimente. „Când prăjim carnea sau o frigem pe grătar, cu focul direct, se generează hidrocarburi policiclice aromate, ca benz-pirenii, care inhibă arderea grăsimilor în timpul nopţii. Aceasta determină, în timp, o creştere în greutate fără un adaos suplimentar de alimente", exemplifică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Somnul insuficient creşte apetitul

Persoanele care nu respectă orarul de somn recomandat de specialişti slăbesc foarte greu, indiferent ce dietă ţin. Ba, mai mult, ele riscă să devină supraponderale sau chiar obeze. Acest lucru se întâmplă pentru că echilibrul între senzaţia de saţietate şi cea de foame este menţinut cu ajutorul a doi hormoni, al căror nivel depinde de cât de mult şi cât de bine dormim. Cei doi hormoni poartă numele de leptină şi grelină.
„Leptina induce senzaţia de saţietate, iar grelina pe cea de foame. Lipsa sau deficitul de somn stimulează secreţia hormonului foamei, grelina, putând determina hiperfagia (manifestată prin înfulecarea alimentelor, fără a fi bine mestecate)", subliniază prof. dr. Mencinicopschi.

Medicamente care cresc apetitul

-antihistaminicele;
-pastilele antimigrenă şi antidepresive;
-antiinflamatoarele cortizonice şi cele nonsteroidiene;
-antidiabeticele (sulfamide, glitazone);
-antipsihoticele;
-contraceptivele hormonale, mai ales cele cu o concentraţie mare de estrogen.