Electroterapia, de ajutor în combaterea durerii

Curenţii electrici de joasă frecvenţă sau diadinamici pot atenua şi controla durerea în caz de entorse, de întinderi musculare şi de artroză, însă se aplică numai cu recomandarea specialistului

Derivaţi din curentul alternativ, curenţii diadinamici au o frecvenţă cuprinsă între 50 şi 100 de hertzi şi dublă acţiune: de inhibare a durerii şi de stimulare a activităţii musculare.

„Curenţii diadinamici sunt curenţi polari, ceea ce înseamnă că aplicarea lor poate fi puţin neplăcută. Mai exact, bolnavul resimte o înţepătură puternică sau, din contră, experimentează senzaţia de amorţeală. De aceea, se aplică pentru perioade scurte de timp, între patru şi şase minute, şi doar rareori, zece minute", explică specialistul kinetoterapeut Şerban Indrei, de la Policlinica „Şerban Vodă" din Bucureşti.

Protocolul terapeutic este stabilit numai de medicul specialist în medicină fizică şi recuperare medicală. Aceasta deoarece curenţii diadinamici pot provoca arsuri dacă sunt administraţi incorect. Potrivit specialistului, dacă în timpul tratamentului apare aşa-numitul „fenomen de acomodare", adică acesta nu mai are efectul scontat, nu se creşte intensitatea curentului, ci se inversează polaritatea sau se folosesc succesiv mai multe tipuri de curent.

De ajutor în zeci de boli

Cel mai frecvent, curenţii diadinamici au indicaţii în terapia durerii pentru articulaţiile mici, de la nivelul mâinii ori gleznei. De asemenea, folosirea lor ajută la un management mai bun al durerii în caz de întinderi musculare, periartrită (inflamarea ţesutului din apropierea articulaţiilor) şi artrite reactive, de tipul coxartrozei (degradarea articulaţiei şoldului), gonartrozei (reumatism cronic degenerativ la nivelul articulaţiei genunchiului) şi spondilozei (afecţiune degenerativă a coloanei).

Totodată, s-a mai observat că acest tip de curenţi combate eficient durerea provocată de luxaţii, entorse, fracturi ori de contuzii.

„Curenţii diadinamici se folosesc şi în terapia algoneurodistrofiei (n.r. - complicaţie a unei fracturi), precum şi în diferite nevralgii, de tipul celor postherpetice sau postzosteriene (cauzate de zona zoster)", spune kinetoterapeutul Şerban Indrei. Deşi rezultatele sunt mai puţin spectaculoase, s-a observat că aceşti curenţi pot fi folosiţi şi în gestionarea durerii cauzate de boala varicoasă.

Este îmbunătăţită circulaţia sangvină

Persoanele care au probleme cu circulaţia periferică pot recurge la tratamentul pe bază de curenţi diadinamici. Aceştia au efect vasodilatator, îmbunătăţind circulaţia sangvină tulburată de acumularea de sânge în membrele inferioare. De asemenea, sunt utili în eliminarea hematoamelor posttraumatice (cheaguri de sânge), ba, mai mult, au capacitatea de a produce senzaţia de masaj în profunzimea ţesutului.

În ce situaţii există contraindicaţii

Curenţii diadinamici nu se folosesc în cazul persoanelor care prezintă leziuni, de tipul dermatozelor. Ei mai sunt contraindicaţi gravidelor şi persoanelor care au implantat un pacemaker (aparat care transmite impulsuri electrice miocardului) ori alte stimulatoare electrice. Totodată, sunt exceptate de la folosirea curenţilor diadinamici gravidele, persoanele care prezintă tulburări circulatorii şi cele bolnave de cancer.
Hipertensivii şi persoanele cu TBC trebuie să ceară sfatul medicului curant înainte de administrarea acestei terapii.

Cinci metode de aplicare

În funcţie de regiunea dureroasă, au fost identificate cinci categorii de zone de aplicare a electrozilor.

1. Pe punctele dureroase. În acest caz, se folosesc electrozi de dimensiuni mici şi rotunzi  care se aşază cu polul negativ pe zona dureroasă, iar cu polul pozitiv la circa doi-trei centimetri distanţă de aceasta.
2. La nivelul articulaţiilor mari şi în zonelor musculare de la nivelul trunchiului şi membrelor (foto). Electrozii de dimensiuni mari şi plaţi se aşază de o parte şi de alta a zonei cu probleme.

3. Longitudinal (de-a lungul unui nerv sau al unei vas de sânge).
4. Paravertebral (pe regiunile rădăcinilor nervoase). Mărimea electrozilor se stabileşte în funcţie de dimensiunea zonei afectate.
5. Pe ganglioni. Electrozii, mici şi rotunzi, se aşază cu polul negativ pe ganglionul dureros şi cu cel pozitiv la circa doi-trei centimetri distanţă de el.