Dieta ideală: vegană sau omnivoră? Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu publicat în Nature
0Un articol publicat în prestigioasa revistă „Nature” prezintă concluziile unui studiu - care a cuprins un pic peste 100.000 de persoane și s-a derulat pe parcursul a 30 de ani - privind legătura dintre cele mai populare diete sănătoase și îmbătrânire.
Un studiu de referință publicat în „Nature Medicine” prezintă concluziile unei analize care a durat 30 de ani privind îmbătrânirea și îmbătrânirea sănătoasă.
Studiul a urmărit 105.015 persoane din SUA, timp de 30 de ani, și a dezvăluit că doar 9,3% au obținut o „îmbătrânire sănătoasă”.
Îmbătrânirea sănătoasă a fost definită ca supraviețuirea până la vârsta de 70 de ani fără prezența a 11 boli cronice majore și fără afectarea funcției cognitive, a funcției fizice sau a sănătății mintale. Participanții care nu au îndeplinit criteriile sau care au murit înainte de 2016 au fost considerați ca persoane care au îmbătrânit în mod normal.
Cele mai populare diete sănătoase
Participanții au aderat la unul dintre cele opt regimuri alimentare sănătoase sau au urmat o dietă nesănătoasă bogată în alimente ultraprocesate. Printre aceste regimuri se numără cel mediteraneean, dieta pe bază de plante, dieta pentru stoparea hipertensiunii, modelul alimentar empiric inflamator și altele.
În timp ce toate modelele alimentare sănătoase au similarități, cum ar fi promovarea unui aport de fructe, legume și cereale integrale, reducând în același timp cantitatea de carne roșie și procesată, fiecare model subliniază componente specifice.
De exemplu, în timp ce dieta aMED (Index alternativ pentru dieta mediteraneeană) se concentrează asupra alimentelor mediteranene - ulei de măsline, pește și nuci, dieta MIND (combină dieta mediteraneană cu dieta DASH) subliniază și mai mult beneficiile cognitive ale fructelor de pădure.
Dieta DASH acordă prioritate restricției consumului de sodiu pentru controlul tensiunii arteriale. Dieta PHDI (Indicele Dietei Sănătoase Planetare) subliniază importanța alimentelor sănătoase cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, cum ar fi alimentele proteice de origine vegetală, iar dieta hPDI atribuie un scor pozitiv alimentelor sănătoase pe bază de plante și scor negativ al alimentelor de origine animală.
Aderența strânsă la toate cele opt modele alimentare sănătoase a fost puternic asociată cu o probabilitate mai mare de îmbătrânire sănătoasă.
Printre acestea, cel mai bun predictor al îmbătrânirii sănătoase a fost utilizarea Indexului Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), un sistem de punctaj alimentar dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, Facultatea de Sănătate Publică.
„Aportul mai mare de fructe, legume, cereale integrale, grăsimi nesaturate, nuci, leguminoase și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi au fost asociate cu șanse mai mari de îmbătrânire sănătoasă, în timp ce consumul mai mare de grăsimi trans, sodiu, băuturi dulci și carne roșie sau procesată (sau ambele) au fost invers asociate”, au concluzionat cercetătorii.
Constatările „sugerează că modelele alimentare bogate în alimente vegetale, cu includerea moderată a alimentelor sănătoase de origine animală, pot ajuta la îmbătrânirea generală sănătoasă, ghidând viitoarele orientări alimentare.”
Cea mai sănătoasă dietă nu exclude carnea
Indexul Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI), dezvoltat de cercetătorii de la Harvard, este un indice al calității alimentelor care atribuie punctaje în funcție de capacitatea lor de a preveni bolile cronice, punctaje mai mari indicând o dietă mai bună.
AHEI își propune să evalueze și să promoveze modele alimentare asociate cu riscul redus de boli cronice precum cancerul, diabetul, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
Scorul AHEI a fost calculat pe baza aportului a 11 alimente și nutrienți care au fost asociate pozitiv sau negativ cu riscul de boli cronice, inclusiv fructe, legume, nuci și leguminoase, alcool, carne roșie și procesată, cereale integrale, sodiu, grăsimi trans și acizi grași n-3 (omega-3) cu lanț lung.
Fiecare componentă a fost punctată pe o scară de la 0 la 10, iar AHEI a variat de la 0 la 110, un scor mai mare indicând o mai bună calitate generală a dietei.
AHEI subliniază importanța consumului unei varietăți de legume, mai ales verdețuri cu frunze. În ceea ce privește fructele, obiectivul este de patru porții zilnic. Recomandă consumul de cereale integrale, nuci, proteine vegetale din alimente precum tofu, consumul de pește și de grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline.
AHEI sugerează evitarea cartofilor, cerealelor rafinate, a sucurilor de fructe și grăsimilor saturate.
Studiile au arătat că persoanele care punctaj mai mare la AHEI au un risc mai scăzut de boli cronice, inclusiv boli coronariene, diabet și mortalitate din toate cauzele.