Diagnosticul de autism, greşit în multe cazuri

Aproximativ trei sferturi dintre copiii încadraţi ca fiind autişti ar putea fi incluşi în altă categorie diagnostică, potrivit noii definiţii date bolii.

Numărul copiilor depistaţi cu diverse forme de autism este în creştere în toată lumea. Dar o mare parte din diagnostice ar putea fi greşite, potrivit celor mai noi descoperiri ale Asociaţiei Psihiatrice Americane. În urma unor analize ample, specialiştii din cadrul acestei asociaţii au decis să modifice definiţia autismului, mai ales în cazul formelor uşoare ale bolii, cum este sindromul Asperger.

Ei susţin că în categoria copiilor cu tulburări din spectrul autist ar trebui să intre doar un sfert dintre cei diagnosticaţi la ora actuală cu boala. „Autismul a fost definit pentru prima oară în anii 1943-1944. Pe măsură ce trece timpul, ne dăm seama că mai apare ceva", explică profesorul doctor Iuliana Dobrescu, şefa Clinicii de Psihiatrie a Copilului şi a Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia" din Bucureşti. De altfel, această nouă definiţie dată autismului de către Asociaţia Psihiatrică Americană vine după 17 ani de evaluări.

Se vorbeşte despre o nouă boală

Timp de mai mulţi ani, un număr mare de specialişti au contestat criteriile vagi de diagnosticare a tulburărilor din spectrul autist şi, mai ales, a sindromului Asperger şi considerau că, din această cauză, numărul copiilor cu autism este „umflat".

Potrivit unor estimări internaţionale, un copil din 100 ar suferi de astfel de tulburări. Noua definiţie ar putea exclude trei sferturi dintre aceştia, apreciază specialiştii. „Dar asta nu înseamnă că cei excluşi vor rămâne fără tratament. De fapt, se vorbeşte despre o nouă entitate, despre o nouă boală", precizează prof. dr. Iuliana Dobrescu. 

Noua boală este o combinaţie între tulburarea hiperkinetică însoţită de deficit de atenţie, mai cunoscută sub denumirea de ADHD, şi trăsăturile specifice autismului. În termeni medicali, ADHD comorbid cu autistic-like. Practic, este vorba despre copiii care nu pot sta locului şi care nu pot fi atenţi la grădiniţă sau la şcoală, dar care, în acelaşi timp, au dificultăţi în cultivarea unor relaţii sociale, se manifestă prin mişcări repetitive şi evită contactul vizual cu cei din jur.

Tratamentul va fi diferit?

Mulţi părinţi sunt îngrijoraţi că noua definire a autismului îi va lăsa fără tratament pe copiii deja diagnosticaţi cu tulburări uşoare din spectrul autist. „Odată definită noua boală, ea va avea propriul management terapeutic", spune prof. dr. Dobrescu. Totuşi, este posibil ca tratamentul să fie diferit de cel administrat în prezent acestor copii.

Beneficii

La ora actuală, un copil se încadrează în categoria celor cu tulburări din spectrul autist dacă manifestă cel puţin 6 dintre cele 12 tipuri de comportament „anormal". Noua definiţie este mai strictă, astfel că, în viitor, pentru ca un copil să fie diagnosticat cu autism, trebuie să manifeste trei probleme de interacţiune socială şi de comunicare şi cel puţin două comportamente repetitive. Această modificare va aduce beneficii mai ales pacienţilor, estimează specialiştii.