Deviaţiile coloanei vertebrale
0Puse mai ales pe seama poziţiilor vicioase, a ridicării unor greutăţi mult peste limita admisă, deformările spatelui mai au un complice – sedentarismul.
Coloana vertebrală apare ca un stâlp osos, format din 33-34 vertebre, dintre care: 7 cervicale, 5 lombare, 12 dorsale, 5 sacrale şi 4-5 coccigiene. În mod normal, privită din faţă aceasta este dreaptă, iar din profil prezintă trei curburi fiziologice – cervicală, dorsală, lombară – care îi conferă o mare elasticitate, permiţându-i să acţioneze în cădere ca un resort, amortizând-o.
Din păcate, “stâlpul” este extrem de expus deformărilor. Vorbim aici de deviaţii în plan frontal spre stânga sau dreapta, numite scolioză, care iau forma literei „C” sau chiar „S”, iar în plan sagital – de cifoză, respectiv „spate ghebos”, cum i se mai spune în popor, sau lordoză, o cambrură lombară dincolo de amplitudinea fiziologică. Şi cum răul nu vine nicodată singur, statistica medicală arată că, de cele mai multe ori, aceste anomalii sunt combinate între ele.
Ce determină deviaţiile coloanei?
Cele mai incriminate sunt poziţiile vicioase la staţionarea bipedă, cum este statul pe un picior, postura necorespunzătoare în timpul scrisului, cititului, la telefon, la calculator, la masă, la volan, înălţimea neadecvată a mesei/biroului, ducerea servietei, genţii de mână frecvent în aceeaşi mână, ridicarea unor greutăţi prea mari (bagaje, cumpăraturi, etc).
Acestea mai sunt asociate factorilor congenitali, ca spina bifida, genetici sau de anumiţi factori locali, ca durerea sau spasmul muscular, afecţiunile musculare şi nervoase sau inegalitatea membrelor inferioare.
Există şi alte cauze medicale care le pot genera, cum sunt: rahitismul, miopia, modificări ale auzului, care obligă la adoptarea unor atitudini asimetrice sau incorecte pentru a corecta defectul în detrimentul poziţiei normale a corpului. De aceea, aceste boli trebuie identificate şi tratate la timp, printr-un control medical de specialitate. De asemenea, creşterea bruscă în înălţime din timpul copilăriei şi adolescenţei, evitarea practicării regulate a unor exerciţii fizice care menţin tonusul musculaturii spatelui contribuie la apariţia deformărilor coloanei. Din acest ultim punct de vedere, sedentarii sunt cele mai sigure victime.
Ce e de făcut?
În situaţia în care deviaţiile s-au instalat deja, pacienţilor li se va prescrie, în funcţie de tipul acestora, fie un tratament kinetoterapeutic, fie unul ortopedic sau, în cazurile grave, unul chirugical. De exemplu, pentru remedierea unei scolioze de până în 30 de grade se va recurge la kinetoterapie, iar a unei devieri a coloanei de 30-45 de grade – la gimnastică medicală şi corset, care trebuie purtat 18-22 ore pe zi, inclusiv în cazul băieţilor. Atunci când deformarea colanei depăşeşte 45 de grade, bolnavului i se recomandă soluţia chirurgicală. Operaţia constă în implantarea unor piese metalice (şuruburi, tije în coloana vertebrală) şi corectarea mecanică a afecţiunii. Este o intervenţie grea, laborioasă, poate cea mai laborioasă din ortopedie, pentru că durează în medie, după gravitate şi posibilităţi, între trei şi opt ore.
Atenţie la complicaţii
Deformările coloanei vertebrale trebuie tratate cu seriozitate şi la timp, întrucât au implicaţii dintre cele mai nefaste asupra organelor interne. Modificările atrenate de acestea la nivelul canalului rahidian (în care se află măduva spinării) pot da ameţeli, cefalee, migrene, insomnii şi alte disfruncţii cerebrale.
De multe ori, un spate strâmb poate fi cauza paresteziilor în membrele superioare, a ptozelor abdominale (deplasări anormale în jos ale unor organe), a senzaţiilor de sufocare, a unei tuse inexplicabile, nervoase sau a unor tulburări oculo-motorii, de ritm cardiac, ale plămânului şi pleurei, ale stomacului şi ale sistemului intestinal. Şi depresia poate fi pusă pe seama deviaţiilor coloanei, dar şi problemele genito-urinare.