Interviu De la EKG la RMN cardiac. Traseul diagnostic al pacientului cu risc cardiovascular

Inima unui pacient cu risc cardiovascular parcurge astăzi un traseu complet diferit față de acum doar câțiva ani, într-o medicină în care diagnosticul nu mai înseamnă doar un EKG de cabinet.

Cardiologia modernă, accesibilă și în România, a trecut la un nivel în care fiecare etapă din evaluare este gândită pentru a surprinde boala în stadii cât mai timpurii. De la consultația inițială, ecografia de repaus și testele de efort, până la investigații avansate precum coronarografia, angio-CT sau RMN cardiac, care pot cartografia inima tridimensional, traseul pacientului este acum mai precis, mai rapid și mai sigur.

În interviul acordat pentru „Weekend Adevărul“, dr. Monica Trofin-Bănescu, medic primar cardiologie, șef Secție Cardiologie și coordonator Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici la Spitalul Clinic SANADOR, explică felul în care aceste instrumente schimbă fundamental modul în care sunt diagnosticate și tratate bolile cardiovasculare: infarctele apar la vârste tot mai tinere, dar pot fi anticipate; bolile valvelor inimii sunt depistate mai devreme; iar deciziile terapeutice sunt discutate în cadrul unei echipe multidisciplinare, așa-numita echipă a inimii, capabilă să adapteze strategia pentru fiecare pacient în parte. Cardiologia nu mai este o specialitate reactivă, ci una orientată spre prevenție, tehnologie și personalizare, iar pacienții au de câștigat la fiecare pas.

„Weekend Adevărul“: Cum s-au schimbat bolile cardiovasculare în ultimele decenii?

Dr. Monica Trofin Bănescu: Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare o cauză principală de mortalitate peste tot în Europa, la fel și în țara noastră. În ultimii ani asistăm la o scădere a incidenței acestor boli și asta se datorează deopotrivă eforturilor corpului medical de a educa populația prin metode de screening și de prevenție, și populației, tot mai interesată de sănătatea sa. Dacă vorbim despre ce s-a schimbat în patologia cardiacă, vedem cum infarctul miocardic apare la vârste mult mai tinere ca efect al mediului, al stresului, al vieții noastre de zi cu zi și al stilului de viață. Asistăm la o depistare mai precoce a bolilor valvulare. Pacienții care au probleme ale valvelor inimii sunt diagnosticați în faze incipiente ale bolii. Desigur, și opțiunile de tratament sunt mai multe în stadiile inițiale de boală.

Care sunt noutățile în diagnosticul bolilor cardiovasculare? Sunt ele disponibile și pacienților români?

Sigur, și spun asta cu mândrie, metodele moderne de diagnostic în cardiologie sunt disponibile pacienților din România. Ele sunt la îndemâna pacienților atât în spitalele mari, cât și în clinici mai mici. Desigur, dacă vorbim de cabinete, și la consultații există mai multe investigații disponibile. Dacă ne adresăm însă unui spital mare, atunci, desigur, paleta de investigații este completă.

Vârsta indicată pentru o primă investigație cardiologică

De la ce vârstă ar trebui să ne investigăm starea cardiovasculară? Spuneați că impactul apare din de la vârste din ce în ce mai tinere.

Acum 10-15 ani, indicația de o vizită inițială la cardiolog era pentru pacienții peste 50 de ani, bărbați. Astăzi vorbim despre recomandarea pentru prevenție pentru screening cardiac la bărbați peste 35 de ani. Cu atât mai mult cu cât, dacă asociază și factori de risc, dacă sunt fumători, dacă au o greutate mai mare decât ar trebui, atunci indicația sau recomandarea este mai fermă.

Care sunt metodele clasice de depistare a bolilor cardiovasculare?

Screeningul cardiologic, care se întâmplă de obicei la prima vizită în cabinetul medicului cardiolog, presupune examenul fizic, anamneza, istoricul pacientului, trecem în revistă factorii săi de risc. Examenul fizic al pacientului, parametrii vitali, tensiunea arterială, pulsul deja ne dau niște indicii despre starea sa de sănătate. Apoi facem un EKG de repaus, standard, în 12 derivații, care înregistrează activitatea inimii pentru o perioadă fixă de 10 secunde. Se mai poate face, în cabinetul cardiolog cardiologic, într-o consultație inițială, și o ecografie cardiacă de repaus.

EKG, investigație de bază

Ce se poate detecta printr-un EKG?

La examenul EKG ne interesează ritmul cardiac, dacă este regulat, să vedem dacă putem surprinde o aritmie. De exemplu, fibrilația atrială este diagnosticul stabilit cel mai fidel prin EKG. De asemenea, poate surprinde modificări sugestive pentru o suferință a vaselor inimii atunci când sunt îngustate sau înfundate. Examenul EKG ne oferă niște indicii în acest sens, să facem investigații suplimentare. Ne uităm, de asemenea, la modificări electrice sugestive pentru o cardiomiopatie, dacă este îngroșat mușchiul inimii. Toate acestea au răsunet și în activitatea electrică a inimii și surprindem lucrurile acestea când interpretăm un EKG de repaus.

Când se recomandă ecografia cardiacă?

Ecografia cardiacă este o investigație de primă etapă. Se face de rutină la pacienții care se adresează medicului cardiolog. Prin această investigație putem evalua funcția de pompă a inimii și să observăm valvele. Nu durează mult, este complet neinvazivă, nu folosește radiații, se poate repeta ori de câte ori este nevoie, este foarte fidelă în a diagnostica patologii specifice cardiace și ar trebui să fie la îndemână în fiecare cabinet cardiologic.

Cu ce diferă ecocardiografia transesofagiană de ecografia cardiacă standard? În ce situații se recomandă?

Dacă vorbim despre ecografia transesofagiană, am depășit investigațiile de primă etapă și suntem în cadrul investigațiilor mai amănunțite, deja vorbim de imagistică avansată. Ecografia transesofagiană se face în condiții speciale și necesită o pregătire a pacientului. Pacientul trebuie să nu fi băut apă cu două ore înainte de investigație, să nu fi mâncat cu aproximativ șase ore înainte și necesită – cel puțin în clinica noastră și în clinicile cu abordare modernă – prezența medicului anestezist, care face o sedare ușoară astfel încât manevra să fie cât mai puțin neplăcută pentru pacient. Folosim un tub asemănător cu cel de la endoscopia digestivă, care se introduce pe gâtul pacientului până în esofag și uneori până în stomac și de acolo urmărim imaginile inimii multidimensional. Evident, această procedură poate fi neplăcută pentru pacient. Are reflex de vărsătură și atunci această sedare îl ajută să se relaxeze și să fie manevra mai ușoară. Investigația durează aproximativ 30 de minute și are indicații foarte clare, ne ajută să vedem anumite patologii și anumite zone de interes mult mai bine decât ecografia clasică, transtoracică. Folosim ecografia transesofagiană și în sala de operație de chirurgie cardiacă, întotdeauna la începutul și la finalul intervenție chirurgicale, deci în clinica noastră și în alte clinici mari se folosește de rutină. Este o investigație care se folosește zi de zi în practică.

„Inima iartă multe!“

Dar ecocardiografia de stres la ce ajută?

Ecocardiografia de stres este tot o metodă imagistică avansată. Folosim alte manevre care să ne ajute să îmbunătățim și imaginile ecografice transtoracice, dar și concluziile pe care le tragem noi în urma acestei investigații. Spre deosebire de ecografia transtoracică de repaus, ecografia de stres folosește o substanță, dobutamina, care este injectată controlat în funcție de greutatea pacientului pentru a obține parametrii țintă, aceia care ne ajută pe noi să tragem o concluzie clară dacă pacientul are nevoie de un tratament specific sau de alte investigații. Folosim ecocardiografia de stres, de exemplu, la un pacient cu afectare coronariană despre care știm că are anumite leziuni ale vaselor inimii și ne interesează dacă este momentul optim să le stentăm, să tratăm obstrucția prin cardiologie intervențională, sau dacă mai putem continua cu tratament medicamentos, așa încât tranșează foarte clar strategia terapeutică. Este o metodă care ne ajută să alegem momentul optim în care trebuie să trecem de la tratament medicamentos la un tratament mai avansat.

Ce rol au testele de efort în evaluarea afectării cardiovasculare?

Testul de efort poate fi făcut pe o bandă rulantă sau pe o bicicletă, după un protocol prestabilit, cu viteză și dificultate controlate. În acest timp, medicul urmărește înregistrarea EKG a pacientului și valorile tensiunii arteriale. Iar dacă vorbim de ecografie de efort și imagistică a pacientului în timpul efortului, ne interesează capacitatea de efort a pacientului, dar mai mult ne interesează răsunetul efortului asupra inimii. Inima suportă foarte multe; îmi place mie să spun că inima iartă multe, așa încât poate duce o boală și aparent să fie totul bine, dar la testul de efort se demască o boală care aparent nu există. Se practică frecvent în clinicile de cardiologie. Într-o investigație de primă etapă, la un pacient care spune că nu-l doare, că se simte bine, dar are colesterolul mare, fumează, părinții lui sau bunicii lui au avut boli cardiace, infarct miocardic ne interesează să facem totuși un test de efort ca să fim siguri că nu se demască nicio problemă cardiacă. De multe ori avem surpriza să diagnosticăm totuși o afecțiune cardiacă la acești pacienți.

Ce se poate diagnostica în urma testelor de efort?

Se diagnostichează cel mai frecvent o afecțiune de tip ischemic. Adică arterele coronare sunt afectate de plăci de aterom. Acestea se depun încet, progresiv, de-a lungul vieții. Această depunere de plăci de aterom se poate face într-un ritm avansat, alert, în prezența factorilor de risc, așa încât un pacient relativ tânăr, de 40–45 de ani, poate să ajungă să aibă o îngustare sau o stenoză a vaselor inimii într-un procent semnificativ, adică 80–90% uneori. Deci testul de efort este o etapă de screening a acestor pacienți care au afectarea vaselor coronariene.

Coronarografia: inima cu de-amănuntul

Ce este coronarografia? În ce constă și când se recomandă?

Coronarografia este o metodă avansată, invazivă, de diagnostic al patologiei cardiace de tip ischemic, care vizualizează direct vasele inimii: dacă ele sunt îngustate, înfundate sau nu. Se face în sala de angiografie prin abordul unei artere de la mână, care se înțeapă și pe traiectul căreia se introduce un cateter foarte subțire, ce ajunge până în inimă, unde se injectează substanța de contrast. Această substanță de contrast umple vasele inimii și această umplere ar trebui să fie uniformă. În momentul în care substanța de contrast trece prin vasele inimii, se obțin imagini radioscopice cu ajutorul angiografului, prin care vedem dacă această umplere este uniformă sau nu. Se urmărește fiecare vas în parte și la final tragem concluzia. Există afectare coronariană uni-, bi-, tri-coronariană sau chiar multivasculară, adică sunt mai multe leziuni. Sau, din contră, totul este bine, pacientul nu are suferință coronariană. Această investigație durează undeva la jumătate de oră, după care pacientul este transportat înapoi în secția de cardiologie și necesită o monitorizare de câteva ore până să poată fi externat.

Ne puteți oferi mai multe amănunte despre examenul angio-CT?

Computerul tomograf de tip angio-CT pentru vasele inimii face parte din panelul nostru de diagnostic al afectării coronariene. Este o practică de rutină în anul 2025. Din nefericire, acum 5-10 ani, nu puteam spune acest lucru, dar în prezent este disponibil tuturor pacienților. Este o metodă neinvazivă, ce nu necesită internare. Pacientul primește practic o programare ambulatorie. Se prezintă la programare și achiziția imaginilor se face într-un tip extrem de scurt. Este o metodă ultramodernă și avansată. Folosește substanță de contrast și are un grad de iradiere asemănător cu coronarografia, dar are acest mare avantaj că nu este invazivă. În schimb, specificitatea, calitatea imaginii și imaginile de la final, care urmăresc tridimensional distribuția și traiectul coronarelor, sunt similare cu cele de la coronarografie.

În ce situații se recomandă examenul RMN cardiac?

Examenul RMN cardiac este o investigație ultra-performantă de diagnostic cardiologic. Urmărește atât morfologia, cât și structura cordului. Fiecare posibilă patologie este practic trecută prin ochiul medicului care interpretează un RMN cardiac. De asemenea, urmărește funcția cardiacă, ceea ce este un plus imens față de oricare altă investigație. Este singura metodă de diagnostic comparabilă cu anatomia patologică. Urmărește structura țesutului miocardic: dacă mușchiul inimii prezintă o zonă de cicatrice sau de fibroză, în cazul în care a avut o suferință în trecut. Inima poate să prezinte la un moment dat o suferință și această suferință să lase cicatrice, pe care o putem diagnostica prin RMN cardiac. Investigația poate diagnostica practic orice patologie cardiacă: cardiomiopatii, defecte congenitale ale inimii, miocardită, inflamația inimii. Este folosită în cardiologia modernă în mod curent.

Când are nevoie un pacient de PET-CT cardiac și de scintigrafie miocardică?

Și ele fac parte din panelul de diagnostic, însă au indicații mult mai limitate. Apelăm la ele când vorbim de afectare coronariană, dar pentru strategia terapeutică, pentru a evalua dacă este nevoie de continuarea tratamentului medicamentos, de angioplastie sau de intervenție chirurgicală. Ne putem folosi și de astfel de metode, cum este scintigrafia miocardică, ca să tranșăm opțiunea terapeutică potrivită pentru fiecare pacient.

ECHIPA INIMII. „Nu mai vorbim de un tratament clasic, ci de o abordare personalizată“

Ce înseamnă abordarea integrată și multidisciplinară a bolilor cardiovasculare și care sunt specialitățile medicale implicate?

În anul 2025, vorbim despre echipa inimii pentru diagnosticul, tratamentul și urmărirea pacienților. În prezent, o astfel de echipă de medici este formată din cardiolog, cardiolog intervenționist, chirurg cardiac, medic de anestezie și terapie intensivă cardiovasculară și imagist cardiac. Se țin ședințe în care patologia fiecărui pacient este analizată din toate aceste puncte de vedere, iar la final se decide o strategie terapeutică personalizată pentru acel pacient. În prezent nu mai vorbim de un tratament clasic care se aplică fiecărui pacient, ci despre o abordare personalizată, specifică pentru fiecare caz în parte, așa încât să fie cel mai bine pentru pacient în situația respectivă.

Ce înseamnă această abordare multidisciplinară în infarct? Ce analize i se fac pacientului și cine stabilește conduita terapeutică?

Acest exemplu chiar este foarte frecvent în practica noastră. Dacă avem un pacient cu o afecțiune ischemică, care a avut sau este pe punctul de a face un infarct, prezintă dureri, deci este simptomatic, cardiologul face o evaluare inițială și decide o internare pentru investigații de a doua etapă, investigații avansate. Apoi facem o coronarografie sau un angio-CT coronarian, pentru a diagnostica specific afectarea coronariană. La acest pacient, discuția care se face ulterior în echipă vizează dacă pacientul are nevoie de un tratament medicamentos, de angioplastie, adică de montarea de stenturi, sau de intervenție chirurgicală. De asemenea, este evaluat de medicul anestezist, care practic integrează toate celelalte comorbidități pe care le poate avea pacientul, și la final se decide o strategie personalizată pentru acel pacient.

Care sunt avantajele acestei abordări multidisciplinare pentru pacient?

În primul rând, faptul că beneficiază de mai multe opțiuni de tratament, deci nu mai există o singură opțiune. Există diverse variante ce pot fi abordate, fiecare variantă este discutată din mai multe puncte de vedere și, desigur, la final este decizia cea mai bună pentru acel pacient, beneficiază de tratamentul cel mai bun pentru patologia pe care o prezintă. Este benefic pentru un pacient care se știe cu factor de risc, care se știe cu un istoric în familia sa, să se adreseze unei clinici mari, cu expertiză în domeniu și care asigură toate aceste puncte de care vă spuneam, care formează la final echipa inimii, pentru a avea beneficii și pe termen lung. Tratăm cauza în acest moment, dar, când vorbim de boli cardiace, ele sunt pe termen lung și atunci este bine să rămână monitorizat într-o clinică.

Stilul de viață sănătos, o prioritate

Ce ar trebui să facem zi de zi ca să avem grijă de sănătatea cardiovasculară?

Când vorbim despre o persoană modernă care trăiește într-un oraș mare, are o viață agitată, un job foarte solicitant, sfatul meu este să-și găsească echilibrul, să găsească acel management al vieții sale în care să fie puse în balanță toate solicitările mediului înconjurător cu starea de bine interioară. Adică un stil de viață sănătos, o greutate optimă, mișcare în fiecare zi, hobbyuri care să ne facă plăcere, să ne aducă o bucurie interioară. Relațiile sociale și familiale strânse sunt extrem de importante pentru o viață sănătoasă.

Cât de mult contează alimentația pentru sănătatea cardiovasculară?

Contează foarte mult din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru a ne menține o greutate optimă, care vine la pachet cu o stare de bine. Cu cât suntem mai activi fizic, cu atât tendința este să mâncăm mai sănătos. Suntem mai atenți la ce mâncăm, deci sunt niște activități care se autoîntrețin. Reciproca este valabilă: cu cât mâncăm mai sănătos, cu atât ne dorim să fim mai în formă. Desigur, și analizele de sânge sunt influențate de alimentație și este extrem de important să menținem profilul lipidic în valorile optime, prin alimentație și prin stil de viață. Chiar și dietele pe termen scurt au beneficii. Orice e mai bine decât nimic, dar când vorbim despre sănătatea cardiacă, vorbim de un stil de viață sănătos pe termen lung.

Articol susținut de SANADOR