Cum se diagnostichează corect colita ulcerativă. „În formele severe, se recomandă colectomia totală“
0Colita ulcerativă este o afecţiune cronică autoimună ai cărei factori declanşatori nu se cunosc cu precizie. Specialiştii explică în ce constă tratamentul acestei afecţiuni şi ce regim alimentar trebuie urmat de pacienţii cu această afecţiune.
În colita ulcerativă, autoanticorpii – celule ale sistemului imunitar implicate în apărarea organismului – atacă mucoasa colonului şi provoacă ulceraţii şi sângerări ale acesteia, explică dr. Adelina Popescu, medic specialist gastroenterologie la Clinica DigestMed. „Încă nu s-au depistat cu precizie factorii declanşatori, cercetările menţionând că există un cumul de factori de mediu, imunitari şi genetici care duc la declanşarea bolii“, adaugă specialistul.
Principalul simptom de manifestare a bolii este diareea cu durată de peste trei săptămâni. „Asociate diareei pot fi sânge, mucus sau puroi în scaun, febră, durere abdominală, paloare tegumentară şi/sau scădere în greutate involuntară. Există forme uşoare de colită ulcerativă, cu simptomatologie minimă, greu de diagnosticat, şi forme particulare, cu manifestări extraintestinale, precum: anemia, erupţiile tegumentare, durerile articulare, inflamaţii oculare şi hepatice.“
Etapele diagnosticării
Pentru a diagnostica colita ulcerativă şi pentru a exclude alte cauze de diaree cronică, pe lângă simptomatologie, sunt necesare şi analize uzuale de sânge, coproculturi, examen coproparazitologic şi investigaţii imagistice, adaugă dr. Popescu.
„Cele mai frecvente modificări ale analizelor uzuale sunt anemia şi probele inflamatorii crescute. După excluderea unor cauze infecţioase sau parazitare ale diareei, se trece la următoarea etapă şi anume examinarea imagistică a colonului prin colonoscopie.“
Colonoscopul este un tub flexibil, cu o cameră de filmat în vârf ce vizualizează colonul pe interior. „Leziunile endoscopice specifice colitei ulcerative sunt reprezentate de inflamaţie continuă a mucoasei, ulceraţii şi sângerare difuză. Pentru confirmarea diagnosticului este necesară prelevarea de biopsii din mucoasa inflamată. O altă investigaţie imagistică utilă în evaluarea pacientului este ecografia abdominală care poate decela complicaţii asociate bolii intestinale. După coroborarea datelor clinice, cu analizele medicale şi aspectul colonoscopic, se face o clasificare a bolii în formă uşoară, moderată sau severă. În funcţie de această stadializare se face şi tratamentul.“
Tratamentul colitei ulcerative se face treptat
Tratamentul colitei ulcerative se începe cu medicamente sub formă de comprimate, supozitoare sau clismă în formele uşoare spre moderate, iar în formele moderat-severe se apelează la medicamente imunosupresoare şi biologice, care reprezintă ultima alternativă medicamentoasă. Acestea din urmă acţionează prin inhibarea sistemului imunitar, pacientul devenind susceptibil pentru diverse infecţii şi boli hematologice.“
Se face o monitorizare atentă prin analize uzuale a funcţiilor renală, hepatică şi hematologică pentru a depista precoce posibilele reacţii adverse. În formele severe, care nu răspund la terapia medicamentoasă, se recomandă colectomia totală, o intervenţie chirurgicală de excludere a întregului colon.“
Fiind o boala cronică, colita ulcerativă nu se vindecă niciodată şi necesită monitorizare şi tratament de întreţinere toata viaţa. „Ea evoluează cu pusee de activitate ce alternează cu perioade de remisiune şi tratamentul se face în funcţie de aceste etape.“
Potrivit medicului specialist, regimul alimentar se impune în puseele de activitate, atunci când diareea este trenantă şi necesită hidratare cu cel puţin doi litri de lichide pe zi, dietă fără fibre de origine vegetală (fructe şi legume crude), fără lactate fermentabile (lapte dulce, sana, iaurt, chefir, smântână, branzică de vaci), fără condimente picante. „Totul trebuie preparat termic, fiert sau copt. În rest, în perioadele de remisiune, pacientul poate avea o alimentaţie normală, variată, atât cu fibre, cât şi cu lactate, cel mai indicat regim fiind cel în limita toleranţei. Relaţia medic-pacient este foarte importantă în câştigarea eficienţei şi aderenţei la tratament a pacientului cu boală inflamatorie intestinală.“
Când se ajunge la operaţie
„Deşi intervenţia chirurgicală reprezintă cea din urmă modalitate de abordare terapeutică a colitei ulcerative, cu toate acestea, între 25 şi 40% din pacienţii diagnosticaţi cu această afecţiune şi care nu răspund în mod eficient la tratamentul medicamentos, vor fi supuşi unei operaţii de îndepărtare a colonului - colectomie - sau a unei porţiuni din colon - hemicolectomie“, explică dr. George Sireţeanu, medic specialist chirurgie generală la Royal Hospital. „Din punct de vedere chirurgical, operaţia este recomandată atunci când hemoragiile devin severe, în cazurile în care apar rupturi de colon sau în situaţiile în care riscul de cancer de colon este crescut.“