Cum ne recuperăm rapid după un infarct
0Activitatea fizică moderată, eliminarea grăsimilor „rele“ din dietă şi renunţarea la fumat sunt esenţiale pentru sănătatea inimii. Datele statistice arată că, anual, în România, 13.000 de persoane suferă un infarct miocardic acut. Neoficial însă se înregistrează peste 20.000 de cazuri de stop cardiac.
Infarctul miocardic acut apare atunci când din plăcile de aterom (straturi de grăsime care se depun pe arterele coronare) se desprind cheaguri care împidică fluxul de sânge să ajungă la inimă. Potrivit medicilor, infarctul este mai degrabă o complicaţie a cardiopatiei ischemice, boală ce afectează arterele care hrănesc inima.
De aceea, persoanele care se află la risc trebuie să cunoască foarte bine semnele infarctului pentru a cere ajutor de specialitate în cel mai scurt timp. Principalul simptom este durerea sfâşietoare în capul pieptului care, treptat, se extinde spre umăr, iar mai apoi în spate.
Totodată, mai pot apărea senzaţia de greaţă, dureri abdominale şi vărsături. Persoanele care se confruntă cu astfel de simptome trebuie să ajungă la spital în cel mult 30 de minute. Dacă artera nu se dezobturează la timp, riscul de a suferi un nou infarct în următoarea lună este de 80 la sută şi, în plus, şansele de supravieţuire scad.
În general, infarctul este o consecinţă a stilului de viaţă dezordonat. Fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi nesănătoase, sedentarismul, consumul de alcool în exces şi stresul sunt principalii factori de risc. La aceştia se mai adaugă şi o serie de afecţiuni, precum hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat de tip 2, care, la rândul lor, sunt tot o consecinţă a alimentaţiei nesănătoase şi a sedentarismului.
Capacitatea de efort se reface treptat
Pentru a evita complicaţiile care pot apărea pe fondul suprasolicitării inimii, în primele zile după infarct, persoana în cauză trebuie să evite orice formă de efort. După externare însă, se recomandă să se înceapă adaptarea la efort cu plimbări pe distanţe scurte. Însă există medici care consideră că după patru zile de la externare se pot realiza şi exerciţii fizice moderate.
Pentru mai multă siguranţă, toleranţa la efort se va stabili cu exactitate pe baza electrocardiogramei de efort. Iar după ce bolnavul îşi revine complet, se recomandă câte 30 de minute de sport zilnic, de intensitate moderată, medie sau intensă, în funcţie de capacitatea fiecărui organism. Mişcarea previne depunerea grăsimii pe vasele de sânge şi menţine tensiunea arterială la un nivel normal.
Eliminaţi din dietă grăsimile „rele"
Potrivit medicilor, dieta este esenţială după un infarct. Deoarece principala cauză a infarctului este depunerea de grăsimi pe vasele de sânge (ateroscleroza), din dietă se vor elimina grăsimile saturate sau „rele", precum prăjelile, carnea de porc, slănina, afumăturile, mezelurile, pateurile etc.
„Se vor consuma grăsimi «bune», de minimum două ori pe săptamână. Acestea se găsesc în migdale, nuci, fistic şi în peşte. De asemenea, sunt indicate câte 500 de grame de fructe şi de legume proaspete zilnic", recomandă prof. dr. Dan Gaiţă, medic cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara. Potrivit specialistului, trebuie consumate cu grijă alimentele „albe" (orez, cartofi, făină şi zahăr), deoarece au un indice glicemic ridicat. De altfel, se ştie că diabetul zaharat este unul dintre factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.
Fumatul şi stresul, factori de risc
Un studiu realizat de specialiştii de la Clinica Mayo a arătat că persoanele stresate sunt de două ori mai predispuse la boli de inimă şi îndeosebi la infarct. Explicaţia: pe fondul tensiunii permanente, aceste persoane au tendinţa de a nu respecta principalele mese ale zilei şi de a consuma dulciuri concentrate în cantităţi mari, adică factori care pun presiune asupra sistemului cardiovascular.
Pentru a menţine inima sănătoasă, prof. dr. Dan Gaiţă recomandă şapte-opt ore de somn, evitarea fumatului şi controlul stresului prin relaxare, echilibru şi gândire pozitivă.