Cum ne putem proteja de o plantă foarte periculoasă, care crește peste tot în România. Poate produce astm

Medicii atrag atenția că în ultimii ani se constată o explozie a numărului persoanelor alergice la ambrozie, cea mai alergenică plantă din România. Potrivit datelor statistice, peste 2,5 milioane de români sunt alergici la ambrozie.

Ambrozia se găsește la marginea drumurilor, pe terenurile agricole lăsate în paragină, de aceea se numește în popor și „iarba pârloagelor”. Este cea mai alergenică plantă din România, iar tot mai mulți oameni fac alergii grave.

Are talia semi înaltă, de 50-100 cm, frunzele de ambrozie sunt alungite și ascuțite la vârf, lobate. Polenizarea ambroziei se realizează cu ajutorul curenților de aer, de aceea când bate vântul simptomele de alergie sunt mai accentuate. Perioada de polenizare este lungă, de la sfârșitul lunii iulie până la sfârșitul lunii octombrie.

Alergolog: nul dintre cele mai agresive polenuri este polenul de ambrozie

Polenul de ambrozie ajunge la nivelurile de vârf la mijlocul lunii septembrie, de obicei. Acest tip de polen, purtat de vânt, poate provoca rinită alergică, conjunctivită alergică, astm bronșic, urticarie. De asemenea, poate agrava simptomele astmului, ceea ce duce la tuse persistentă și respirație șuierătoare în perioada toamnei.

„Simptomele alergiei la ambrozie sunt similare cu cele ale altor alergii la polen: strănut, nas înfundat, congestie nazală, dureri de cap, ochi iritați, înlăcrimați, mâncărime la nivelul gâtului. Dacă suferiți de simptome de alergie la sfârșitul verii sau începutul toamnei, consultați un medic alergolog despre posibilitatea unei alergii la ambrozie. Acesta poate confirma această alergie prin teste specifice iar recomandarea tratamentului poate fi pe termen scurt și vizează doar simptomele ce apar în sezon sau pe termen lung, imunoterapie (singurul tratament curativ al alergiei)”, susține dr. Irina Alexandru, medic alergolog, într-un material pe pagina sa de Facebook. 

Medicii atrag atenția că expunerea prelungită și în timp, pe lângă agravarea simptomelor, poate conduce la apariția astmului bronșic alergic. Medicul pneumolog Sorin Bivolaru, de la Spitalul Militar Galați, explică ce e de făcut în cazul unei crize de astm. 

 „Dacă pacientul este deja diagnosticat cu astm și are o criză, primul lucru pe care trebuie să-l facă, este administrarea tratamentului inhalator de urgență - pacientul fiind instruit în acest sens odată cu stabilirea diagnosticului inițial și prescrierea tratamentului. Dacă după 2-4 minute de la administrarea primului puf inhalator din tratamentul de urgență, respirația nu începe să se ușureze, pacientul îți poate administra încă 2 pufuri, urmate de alte 2 pufuri peste 15-20 de minute de la a doua administrare. Dacă respirația nu se ameliorează, se adresează unei camere de primiri urgențe”, a scris medicul pneumolog Sorin Bivolaru, pe pagina sa de Facebook.

Când ar trebui să începi planul de tratament în sezon

Ca regulă generală, susține dr. Irina Alexandru, tratamentul ar trebui inițiat cu cel puțin câteva săptămâni înainte de începerea sezonului de alergii, pentru a preveni apariția strănutului, secrețiilor nazale sau oculare, mâncărimilor și a respirației șuierătoare.

„Majoritatea medicamentelor destinate afecțiunilor alergice funcționează cel mai bine dacă sunt administrate înainte de începerea sezonului de polen. Așadar, nu aștepta până când simptomele sunt insuportabile pentru a începe tratamentul și nu ezita să îl administrezi pe tot parcursul sezonului și chiar câteva săptămâni după dacă nu ești sigur de trecerea sezonului (este posibil ca simptomele să se reinstaleze dacă tratamentul este întrerupt prea devreme)”, explică medicul alergolog. 

Potrivit specialistului, o opțiune de tratament frecvent recomandat este imunoterapia sau “vaccinurile” împotriva alergiilor (sub formă de pastile, picături sau injecții subcutanate) - singurul tip de tratament al cauzei alergiei și nu doar al simptomelor.

Ce riscă cei care nu își curăță terenurile de ambrozie

Deoarece alergia la ambrozie a devenit o problemă de sănătate publică, în 2018 autoritățile au dat o lege prin care obligă proprietarii de terenuri intravilane sau extravilane să desfășoare periodic lucrări de prevenire, combatere și distrugere a ambroziei.

Dacă în 15 zile de la transmiterea averstismentului autoritățile locale constată că nu au fost efectuate lucrări de curățare, pot interveni pentru eliminarea ambroziei. Costurile pentru lucrări vor fi suportate de către proprietarii, deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, potrivit legii.

În cazul în care proprietarul nu permite accesul pe teren pentru efectuarea curățării de ambrozie, primarul solicită autorizarea instanţei judecătoreşti competente, prin ordonanţă preşedinţială, dată cu citarea părţilor.

Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia spune că nerespectarea prevederilor din avertisment constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice și cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.  

 Statisticile arată că peste 2,5 milioane de români sunt alergici la această buruiană.