Cum ne îmbolnăveşte stresul
0Prin intensitatea şi durata lui, stresul cronic poate fi o ameninţare pentru starea fizică şi psihică. Astfel, favorizează sau grăbeşte apariţia unor boli, iar alteori întârzie vindecarea.
Slăbeşte imunitatea
Cortizolul, hormonul produs în condiţii de stres, poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, implicit determină o sensibilitate mai mare în faţa infecţiilor, a bolilor autoimune, dar şi a unor tipuri de cancer.
Există mai multe mecanisme prin care stările tensionate prelungite dăunează imunităţii. Unul dintre ele este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celuelor sistemului imunitar.
Stresul încetineşte şi răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.
Favorizează apariţia problemelor cardiovasculare
În condiţii de stres cronic, inima este nevoită să lucreze mai mult, pe termen lung, ceea ce duce la apariţia unor probleme cardiace. Stresul acut cauzat de o emoţie foarte puternică poate cauza un infarct în câteva minute sau ore.
Şocul se manifestă, pe plan fizic, prin: bătăi mai rapide ale inimii, prin îngustarea arterelor, diminuarea volumului sangvin şi prin tendinţa sângelui de a se coagula mai repede. Aceste modificări duc la apariţia unor tulburări cardiace. De asemenea, stresul cronic poate întreţine factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul şi excesul de greutate.
Perturbă digestia
Nu este întâmplător că unele persoane se confruntă cu tulburări digestive în perioade în care trec prin momente mai tensionante. Este demonstrat că stresul influenţează negativ mişcările intestinale.
Manifestările sunt diferite de la caz la caz, cele mai frecvente tulburări fiind: durerile de stomac, refluxul gastric, îngreunarea digestiei, balonare, diaree, constipaţie. De asemenea, stresul joacă un rol important în apariţia arsurilor gastrice.
Află pe clicksanatate.ro ce alte urmări are stresul prelungit!
Cât de sigură e metoda calendarului