Cum interpretezi corect «citirea» tensiunii
0Chiar dacă eşti tânăr sau dacă nu ştii să ai probleme cu tensiunea, ar trebui să ai în casă un tensiometru ca să depistezi din timp eventualele probleme. Află cum se citesc valorile şi ce semnalează ele.
Forţa cu care inima împinge sângele prin artere reprezintă presiunea sângelui. Ea este maximă când inima se contractă (bate) şi pompează sângele. Aceasta este presiunea sistolică. Când inima se relaxează, presiunea scade şi vorbim de tensiunea diastolică.
Ce valori sunt normale
Pe tensiometrul digital, prima valoare afişată este cea sistolică, iar cea de-a doua, de sub sau de lângă ea - diastolică. Dacă foloseşti un tensiometru clasic (mult mai recomandat de medici decât cel digital, deşi mai puţin comod), cu manometru, la prima bătaie a pulsului auzită în stetoscop se citeşte valoarea sistolică, iar după un minut, când nu mai auzi nimic în stetoscop (adică după ultima bătaie), poţi citi şi valoarea diastolică.
Un adult sănătos ar trebui să aibă tensiunea sistolică între 100 şi 120 mmHg, iar cea diastolică între 65 şi 80 mmHg. Valorile mai mici de atât pot semnala hipotensiune, iar cele mai mari - hipertensiune.
Este suficient ca una dintre valori să fie mai mică sau mai mare pentru a semnala o problemă. Tratamentul este necesar când tensiunea are o valoare de 140/90 mmHg sau peste. Între 120/80 mmHg şi 140/90 mmHg vorbim de prehipertensiune, care trebuie monitorizată atent.
Diagnosticul vine doar de la medic
Dacă tensiometrul ţi-a arătat o valoare mare nu înseamnă neapărat că ai hipertensiune. Ar trebui să măsori tensiunea în momente diferite ale unei zile, pentru a vedea în ce măsură variază.
Chiar şi aşa, trebuie să mergi la medicul de familie pentru un diagnostic. Dacă ai măsurat tensiunea în mai multe momente ale zilei şi valorile diferă, poţi avea tensiune oscilantă.