Cum este afectat creierul unei persoane geloase. Descoperirea făcută de un medic neurolog, după ce a analizat RMN-urile funcționale

Medicul neurolog Cristina Căliman, de la Spitalul Județean de Urgență Gorj, a descoperit că creierul unei persoane măcinate de gelozie dezvoltă anumite structuri. 

Descoperirea a fost făcut în urma analizării în decursul experienței sale a creierelor persoanelor care suferă de gelozie. Apar, astfel, mai mulți ganglioni bazali, talamus și alte asemenea structuri.

„Până la un punct, sentimentul de gelozie poate fi un stabilizator al unei relații amoroase (cum se spune în popor, «un pic de gelozie nu strică»), dar gelozia care trece peste acel «punct» devine patologică, dezadaptativă (gelozie morbidă), distrugând relații.

Cu atât activarea structurilor cerebrale evidențiate mai sus e mai mare, în cazul în care apar gânduri că partenerul ar putea fi atras de altcineva.

Pentru că până la urmă totul e biologie, modul în care creierul nostru răspunde la sentimentul de gelozie prin activarea mai mult sau mai puțin puternică a unor regiuni cerebrale, ne dictează comportamentul.

Priviți imaginile, pentru că așa arată gelozia în creierul nostru !

Imaginile au fost obținute făcând RMN- uri funcționale la persoane ce se simțeau geloase pe parteneri.

Sentimentul de gelozie produce activări la nivelul anumitor structuri din creier (ganglioni bazali, talamus etc.), activări pe care le puteți observa pe aceste imagini sub forma diverselor nuanțe de culoare cuprinse între galben și roșu“,  a transmis medicul Cristina Căliman.

Ganglionii bazali controlează diferite funcții ale creierului, de la mișcarea voluntară, emoțiile, sistemul de recompense, comportamentul orientat spre scop și până la activități mai complexe, precum învățarea și cogniția.

Potrivit specialiștilor, talamusul își asumă rolul de gardian al informațiilor care vor să meargă către cortex, asigurându-se că informațiile sunt trimise la locul potrivit.

Talamusul este implicat și în alte tipuri de procese ale creierului, cum ar fi somnul și starea de veghe. Unii cercetători au ajuns la concluzia că ar juca un rol crucial și în menținerea conștiinței.