Cum ar trebui să funcționeze programele de screening medical
0Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a anunţat că, în prima jumătate a acestui an, se va da drumul la primele programe de screening, legislaţia fiind finalizată.
„Practic, legislaţia este terminată, însă trebuie să ne asigurăm că există ceva şi în spatele screeningului. Oricum în prima jumătate a acestui an dăm drumul la primele programe de screening. Noi facem programe de screening inclusiv la nivelul cabinetelor de medicină de familie – este vorba de bolile cardiovasculare, de diabet. Ne dorim să le extindem. Ştiţi bine că plata medicilor de familie, în momentul de faţă, se face şi pe un pachet de servicii preventive, din care screeningul face parte. Probabil că proiectul cel mai important şi cel mai aşteptat, după bolile cardiovasculare şi diabet, zic eu, pentru că sunt mult mai frecvente, este cel legat de screeningurile majore în cadrul Planului naţional de combatere a cancerului, mă refer la cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul de prostată şi cancerul digestiv”, a declarat Rafila.
Potrivit acestuia, unele dintre ele sunt relativ uşor de implementat din punct de vedere al screeningului, dar se lucrează la asigurarea a ceea ce urmează după screening. „Pentru că screeningul în sine nu face altceva decât o detecţie precoce a unor boli serioase şi trebuie să ai tot circuitul şi toate resursele disponibile pentru ca pacientul care a fost identificat să poată beneficia de evaluare şi tratament imediat. Or, organizarea şi reorganizarea sistemului de sănătate la nivel regional cu centre de excelenţă, cel puţin la planul de cancer, este un proces laborios la care lucrează zeci de specialişti, cei mai buni specialişti din oncologie în momentul de faţă”, a explicat Rafila.
Pilotarea pacientului, esențială
Vasile Barbu, președintele Asociației pentru protecția pacienților, a declarat pentru „Adevărul” că tot acest proces de screening, identificare a celor suspecți de o afecțiune și trecerea la tratarea acestora are nevoie de o serie de adaptări. „În primul rând este vorba de o lipsă a echipamentelor în laboratoare. Sunt analize care durează uneori și 60 de zile, iar un astfel de interval poate fi fatal pentru pacient, uneori. În fine, să spunem că rezolvăm această problemă prin laboratoare private, se poate adapta legislația. Mai rămâne o chestiune foarte importantă, pilotarea pacientului. În Occident, în mare parte, acest serviciul este obligatoriu. Este vorba de îndrumarea rapidă a pacientului către laboratoare performante, către procurarea unei o «a doua opinii medicale» sau către clinici cu rezultate pe o anumită afecțiune. La noi, practic, aceste servicii esențiale nu există. Acum se vrea implicarea medicilor de familie în acest sistem, dar nu cred că măsura ar avea succes deoarece aceștia sunt deja foarte aglomerați. Noi am venit cu o soluție, cea a decontării către medici a remunerației a doi asistenți medicali. Unul ar rezolva îndatoriri obișnuite, ca și până acum, altul ar pilota pacienți. Oricum, mai este o problemă pentru rezolvarea pacientului oncologic. Schimbarea legislației pentru ca pacienții să se poată opera și în clinicile private, să nu mai stea la coadă după ce spitalele de stat sunt sufocate de cereri”, a precizat Vasile Barbu.