Crononutriţia îţi dă ora exactă în dietă

Beneficiem la maximum de calităţile unor alimente dacă le mâncăm în anumite momente ale zilei. Aplicând principiile nutriţiei în funcţie de momentul zilei, poţi fi mai sănătos, mai zvelt şi mai plin de energie!

Cu toţii ştim că nu este bine să mâncăm ouă seara, aşa cum ştim că nici ciocolata nu e bună la ore târzii, pentru că ne strică somnul şi dinţii. Şi nici nu ne-ar trece prin minte să mâncăm cartofi la micul dejun. Toate acestea au o explicaţie ştiinţifică: metabolismul nostru are un ritm propriu, iar alimentele pe care le consumăm se pliază mai bine sau mai prost acestui ceas interior. Conceptul de crononutriţie a fost introdus în 1986, de nutriţionistul Alain Delabos şi presupune o alimentaţie în funcţie de ritmul natural al organismului şi al secreţiilor sale enzimatice. Departe de a fi o dietă, metoda ajută la obţinerea unei greutăţi normale şi la prevenirea unor boli precum hipercolesterolemia, diabetul zaharat şi bolile cardiovasculare.

Alimentele consistente, în prima parte a zilei

Organismul îşi ia energia necesară eforturilor de peste zi din micul dejun şi apoi din masa de prânz. Pe timpul nopţii, el foloseşte energia provenită de la alimentele consumate în prima parte a zilei pentru procese de construcţie şi de refacere. Crononutriţia pune accentul tocmai pe aceste două mese, frecvent neglijate. Firesc, persoanele care „sar" peste micul dejun sau care mănâncă alimente de tip fast-food, sărace în nutrienţi vor resimţi o senzaţie mai puternică de foame după-amiaza şi seara. Ele vor încerca să compenseze prin mese târzii. Atenţie însă! Alimentele consumate la aceste ore mai degrabă se stochează ca rezerve, depunându-se sub formă de grăsime.

Proteine şi fibre la micul dejun

Masa de dimineaţă ar trebui să conţină aproximativ 30% din hrana unei zile. Şi, totuşi, multe persoane trăiesc doar cu o cafea sau cu un ceai după trezire. Acest lucru este explicabil, pentru că micul dejun ar trebui să se ia la 1-3 ore după trezire. Deci, o persoană care se trezeşte la 7 poate să mănânce de abia la ora 10. Întrebarea este ce ar fi bine să aleagă pentru prima masă a zilei. Dimineaţa, organismul secretă proteaze, insulină şi lipaze, aşa că micul dejun trebuie să includă un aliment bogat în proteine, de exemplu carne slabă, ou, unt sau brânză şi un aliment bogat în fibre, precum pâinea integrală. Cei care obişnuiesc să bea cafea pot să-şi păstreze obiceiul, dar să nu adauge în ea lapte. Ideal ar fi să bem apă sau un ceai neîndulcit pe stomacul gol, cu cel puţin o jumătate de oră înainte de masă, spun nutriţioniştii.

Variante de mic dejun: friptură de curcan cu fasole verde, omletă cu două felii de pâine cu unt sau cereale integrale cu lapte din soia. De post: fasole verde cu legume sau cu hrişcă.

Trei elemente la masa de prânz

Nutriţioniştii ne sfătuiesc să păstrăm această combinaţie (proteine animale sau vegetale şi glucide complexe) şi pentru masa de prânz, dar să-i adăugăm o sursă de glucide cu eliberare rapidă, pentru un plus de energie.

Variante de masă de prânz: o friptură de pui sau de peşte cu legume gratinate şi o budincă din orez, paste din grâu dur sau brânză tofu şi o salată de crudităţi.

La jumătatea după-amiezii, te vei simţi cu siguranţă mai puţin energic şi poate vei avea senzaţia acută că trebuie să mănânci ceva dulce (scăderea glicemiei). Două-trei pătrăţele de ciocolată neagră, un pumn de fructe deshidratate sau de nuci ori două mere te vor ajuta să-ţi recapeţi energia.

Cina trebuie să fie lejeră

Seara, organismul nu prea secretă enzime digestive, de aceea medicii insistă să nu mâncăm mult la aceste ore. Desigur, nu este indicat nici să ne culcăm flămânzi, dar trebuie să ne limităm la alimente uşoare, pe care să le consumăm cu cel puţin două ore înainte de culcare.

Variante de cină: peşte, bogat în proteine uşor asimilabile, şi legume fierte la abur; cartofi fierţi cu iaurt sau o salată de ciuperci. Supele şi ciorbele nu sunt recomandate seara, pentru că pot creşte tensiunea arterială în timpul somnului.

Specialistul nostru
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti

Crononutriţia studiază şi recomandă consumul de alimente în funcţie de momentul zilei, dar şi al anului. De exemplu, dacă în sezoanele de primăvară-vară, legumele preferate pentru consum sunt cele care cresc deasupra solului, acum sunt preferate cele care cresc în sol: cartofii, morcovii, păstârnacul, ţelina rădăcină, napii, pătrunjelul rădăcină şi tuberculi, rizomi precum ghimbirul. Toamna este anotimpul în care, în mod special, trebuie să evităm asocierile incorecte ale alimentelor. Acordaţi atenţie specială pentru a nu asocia proteinele animale (carne, peşte, brânză) cu cereale (pâine, orez, paste făinoase). De asemenea, este indicat să consumăm un singur aliment proteic la o masă.