Corporatiştii, afectaţi de sindromul „clădirii bolnave“
0Durerile de cap, mâncărimile, sensibilitatea la mirosuri şi dificultăţile de concentrare ar putea semnala o afecţiune modernă. Expunerea zilnică la diverşi stimuli de la locul de muncă se asociază cu manifestări care, în lipsa altor cauze clare, au fost adunate sub denumirea de sindrom al „clădirii bolnave“.
Angajaţii care lucrează în spaţii largi, aglomerate şi insuficient aerisite pot dezvolta o serie de probleme comune unor grupuri mari de persoane. Acestea se manifestă prin următoarele: dureri de cap, ameţeală, iritaţii oculare, nazale şi cutanate, tuse seacă, probleme de concentrare, somnolenţă şi oboseală. Sensibilitatea crescută la mirosuri este o altă posibilă consecinţă a orelor lungi petrecute la birou. Sindromul „clădirii bolnave" este vehiculat din 1970, odată cu folosirea pe scară largă a echipamentelor electrice şi electronice.
Potrivit Agenţiei Americane pentru Protecţia Mediului, afecţiunea este suspectată dacă simptomele apar în intervalul de timp petrecut în clădirea respectivă şi dispar atunci când persoana nu mai este în clădire, precum şi dacă restul colegilor prezintă manifestări similare.
Materialele de construcţie, alergizante
Printre substanţele pe care le „emană" o clădire de birouri se numără formaldehida, un compus organic volatil folosit în diverse materiale, precum lemnul presat, izolaţiile cu spumă poliuretanică sau pungile de hârtie. Ea provoacă iritaţii la nivelul ochilor, gâtului şi nasului, dermatită de contact, dureri de cap şi poate să declanşeze o criză de astm.
Mochetele din clădiri sunt alte surse de compuşi organici volatili, fiind tratate cu numeroase substanţe, începând de la vopsele şi substanţe ignifuge şi până la cleiuri de fixare. Acetonă, toluen şi derivaţi de benzen se pot găsi în mochete, cu potenţial iritant. Şi produsele destinate curăţeniei pot pune probleme. Mai ales dietil ftalatul din dezinfectante şi hexanul din sprayurile de împrospătare a aerului pot provoca iritaţii şi alergii. De asemenea, tonerele imprimantelor şi markerele eliberează în aer substanţe care pot perturba activitatea cerebrală.
Filtrele de aer ascund microbi
Praful şi acarienii prezenţi pe diverse suprafeţe au potenţial alergen, iar clădirile în care nu se foloseşte aspiratorul sunt adevărate arme albe pentru cei cu probleme respiratorii.Şi instalaţiile de aer condiţionat pot fi surse de microbi care irită căile respiratorii. Totuşi, specialiştii diferenţiază problemele clădirii bolnave de cele precum legioneloza, transmisă prin intermediul Legionellei pneumophila, bacterie care se înmulţeşte în filtrele de purificare a aerului.
Zumzetul de fundal ne dă dureri de cap
Însă nu doar substanţele chimice şi microbii care ne înconjoară sunt factori de stres pentru organism în cele opt ore petrecute zilnic în mijlocul lor. Simpla umezeală din aer sau temperatura nepotrivită ne scad randamentul. Zgomotul provoacă dureri de cap şi scade capacitatea de concentrare. Becurile care pâlpâie şi monitoarele incorect ajustate atât ca poziţie faţă de ochi, cât şi ca luminozitate obosesc vederea şi pot provoca dureri de cap.
Şi mobilierul necorespunzător pune probleme prea des ignorate, începând de la cefalee tensională, prin încordarea muşchilor cefei şi ai trapezului, până la dureri de spate, de umeri şi de mijloc, din cauza posturii incorecte la birou. „Este recomandată poziţia în care trunchiul este împins uşor înainte din zona mijlocului, gest care îndreaptă şi spatele. Între corp şi birou trebuie să rămână o distanţă egală cu un lat de palmă", atrage atenţia Carmen Gherghel, kinetoterapeut în cadrul Clinicii „Active Center" din Bucureşti.
EFICIENTE
Plantele verzi, în ghiveci, au capacitatea de a neutraliza o parte din substanţele nocive din aer şi de a elibera oxigen, necesar pentru buna funcţionare a organismului.