Cele mai eficiente soluţii în rinita alergică
0Limitarea expunerii la alergeni prin respectarea unor reguli de igienă a mediului de viaţă, imunizarea şi administrarea unor medicamente combat simptomele specifice afecţiunii.
Statisticile arată că rinita alergică este o afecţiune extrem de răspândită, 10-20 la sută din populaţia lumii confruntându-se cu această problemă. De aceea, specialiştii o consideră chiar o problemă globală de sănătate.
Această afecţiune este cauzată de expunerea la un factor aşa-numit alergen (acarienii din praful de casă, mucegaiuri, păr de animale, polenuri) şi determină inflamaţia de lungă durată a mucoasei nazale. Strănuturile, mâncărimile şi secreţiile nazale apoase, însoţite adesea de lăcrimarea şi de mâncărimea ochilor sunt cele mai întâlnite simptome ale rinitei alergice.
„În formele moderat-severe de rinită alergică, pacienţii se pot plânge chiar de oboseală, somnolenţă, stare generală modificată. De asemenea, pacienţii cu rinită alergică pot avea şi alte condiţii atopice asociate, frecvent astm sau dermatită atopică", explică medicul primar alergologie-imunologie clinică Camelia Berghea din cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti.
Evitarea contactului cu alergenii, esenţială
Medicii spun că amploarea şi durata manifestărilor de rinită alergică sunt influenţate de tipul de alergen la care suntem sensibili. Astfel, în cazul alergenilor prezenţi permanent în jurul nostru (acarienii din praful de casă, mucegaiuri), simptomele pot să persiste tot anul, în timp ce la persoanele alergice la polenuri, simptomele apar sezonier. „Mulţi dintre pacienţi sunt alergici la mai multe tipuri de alergeni, situaţie în care simptomele evoluează peren cu agravări sezoniere.
Polenurile de arbori (de mesteacăn, de plop), de graminee sau provenind de la unele ierburi de toamnă sunt factori declanşatori frecvent întâlniţi ai rinitei alergice, astfel că putem discuta despre simptome sezoniere începând de primăvara devreme şi până toamna târziu, pe toată perioada de formare a diverselor tipuri de polen", explică medicul Camelia Berghea. Pe de altă parte, poluarea, fumul de ţigară, parfumurile şi detergenţii sunt factori iritanţi care pot agrava simptomele rinitei.
Pentru a limita expunerea la toţi aceşti factori în casă, o soluţie este folosirea purificatoarelor de aer, care filtrează polenul, praful, acarienii, mucegaiul şi fumul de ţigară din încăperi. De asemenea, este importantă asigurarea unui cămin cât mai curat prin curăţarea frecventă a mochetelor, a covoarelor sau a draperiilor, prin schimbarea săptămânală a lenjeriei de pat şi prin spălarea acesteia la temperaturi de peste 60 de grade Celsius, prin folosirea
huselor speciale antiacarieni şi, în general, prin renunţarea la acele obiecte care adună praful şi acarienii şi sunt greu de curăţat.
Tratamentul trebuie personalizat
În afară de evitarea, pe cât posibil, a factorilor declanşatori specifici, bolnavii de rinită pot urma un tratament simptomatic, care trebuie prescris de un specialist conform nevoilor lor. „În plus, în funcţie de vârsta pacientului, de factorul alergen, de asocierea altor comorbidităţi şi în conformitate cu precizările ghidurilor, medicii specialişti pot recomanda o terapie de desensibilizare, numită imunoterapie alergen-specifică. Aceasta este o terapie de lungă durată, ce constă în administrarea unor doze crescânde şi repetate de alergen, în scopul modulării tipului de răspuns al sistemului imunitar la următoarele contacte cu el", explică medicul alergolog.
Tot în caz de rinită, terapia în salină poate fi o soluţie pentru persoanele afectate, deoarece ajută la creşterea imunităţii. Pentru a fi eficientă, şi această practică trebuie individualizată. Mai exact, trebuie să se ţină cont de afecţiunile asociate ale alergicului, care pot determina complicaţii, precum şi de toate celelalte particularităţi de evoluţie şi de răspuns la tratament ale fiecărui pacient în parte. De altfel, persoanele care suferă de TBC, de afecţiuni renale sau de hipertiroidism au contraindicaţie pentru acest tip de terapie.