Ce sume au fost atrase din PNRR la Ministerul Sănătății. Bilanțul activităților din ultimii doi ani și jumătate

Au fost atrași 2,1 miliarde de lei din PNRR în ultimii doi ani pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale, anunță vineri, 18 octombrie, Ministerul Sănătății.

„Până la finalul anului 2023, toate contractele prevăzute în PNRR pentru sectorul sănătăţii au fost semnate, ceea ce a permis Ministerului Sănătăţii să gestioneze peste 3.200 de contracte de finanţare. Această realizare a fost posibilă în primul rând datorită simplificării metodologiilor. Din poziţia anterioară de consilier al ministrului Rafila, Rogobete a condus echipa PNRR şi a avut o contribuţie majoră în punerea la punct a unei metodologii simple şi nebirocratice pentru atragerea banilor europeni. Secretarul de Stat a contribuit inclusiv la finalizarea ghidurilor de finanţare pentru digitalizare”, se arată, vineri, într-un comunicat de presă.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii responsabil cu implementarea PNRR, Alexandru Rogobete spune despre banii primiți că sunt „ultimul tren” al îmbunătățirii sistemului medical românesc. 

„Dacă nu utilizăm corect, transparent şi în beneficiul pacienţilor aceşti bani (sume istorice pentru România) pentru a dezvolta spitalele, pentru a creşte siguranţa pacienţilor şi a actului medical, nu mai avem nicio şansă”, a declarat acesta.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, 69 de ambulatorii de specialitate (faţă de cele 25 iniţiale) vor fi renovate, în urma semnării contractelor de finanțare, la finalul lunii martie 2023. Începând din martie același an, au fost semnate și demarate lucrări pentru construirea a 27 de spitale în întreaga ţară, parte a unui portofoliu mai amplu care include peste 3.500 de proiecte în sectorul Sănătăţii, potrivit News.ro.

Ministrul Rafila a semnat în martie trei contracte pentru construcția de spitale, în valoare de 500 de milioane de euro, cu termen de finalizare până în 2026. Este vorba de Institutul Regional de Oncologie din Timişoara (1,2 miliarde de lei), Spitalului Municipal din Lugoj (750 milioane de lei) şi un nou corp de clădire pentru maternitatea din Arad (580 milioane de lei).

Anul trecut au demarat şi lucrările pentru spitalele regionale din Iaşi, Cluj şi Timişoara.

„2023 a fost anul dării în folosinţă a şapte centre de radioterapie, iar ultimul dintre ele, situat la Ploieşti, urmează să fie finalizat în curând. Vorbim de unităţi medicale esenţiale pentru tratamentul pacienţilor oncologici.

Construcţia centrului de patologie cerebrovasculară din Cluj-Napoca este în plină desfăşurare şi, odată finalizat, va contribui semnificativ la tratamentele specializate în domeniul neurologic.

La Centrul de arşi din Timişoara, lucrările avansează, inclusiv construirea unui heliport, ceea ce va îmbunătăţi capacitatea de intervenţie rapidă pentru pacienţii cu arsuri severe”, se mai arată în comunicatul de presă.

Tot în martie 2023, peste 80 de milioane de euro au fost alocate dezvoltării de sisteme digitale complexe pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), potrivit comunicatului.

„În prezent, vorbim de proiecte de 150 de milioane de euro în derulare, direcţionate deja către digitalizarea fluxurilor administrative, financiare, logistice şi clinice în peste 200 de unităţi sanitare. Pentru digitalizarea aparatului administrativ din sănătate au fost alocate 50 de milioane de euro şi alte 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem complex de telemedicină.

În total, vor fi investite peste 350 de milioane de euro în achiziţionarea de sisteme software şi hardware pentru transformarea întregului proces administrativ în format digital”, au mai transmis oficialii Ministerului Sănătăţii.