Ce poate ascunde o urticarie
0O simplă alergie alimentară sau o boală mai gravă poate sta la originea erupţiei cutanate. 15-20% din persoane sunt afectate de urticarie de-a lungul vieţii. Cele care ştiu că sunt alergice la un anumit produs trebuie să aibă în casă antihistaminice.
Cel mai frecvent, urticaria apare ca o reacţie la consumul unor alimente sau la administrarea unor medicamente şi se manifestă imediat, la câteva secunde sau minute după contactul cu substanţa vinovată.
Însă urticaria poate fi simptom în numeroase boli. Printre ele se numără diabetul zaharat, hipertiroidismul şi unele boli autoimune, precum tiroidita autoimună şi colagenozele (lupusul eritematos diseminat). Alte posibile cauze sunt bolile infecţioase bacteriene, virale (hepatita virală B, sifilisul) sau infecţiile parazitare.
„Pot face urticarie persoanele care-şi schimbă mediul habitual. O locuinţă la ţară, expunerea la păr de animale, lanurile de grâu sunt doar câţiva dintre posibilii factori declanşatori", completează medicul primar dermatolog Oana Clătici de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Şi anestezicele sau substanţele de contrast, dar şi înţepăturile de insectă pot provoca o urticarie.
Urticaria se manifestă prin apariţia de mici umflături de culoare roz pal, însoţite de mâncărimi puternice (prurit). „Seamănă cu leziunile date de atingerea frunzelor de urzică, de unde şi numele. Aceste leziuni sunt fugace, adică apar pe o zonă şi apoi dispar, pentru a apărea în altă parte", explică prof. dr. Anca Zbranca, medic primar dermatolog la Clinica Roderma din Iaşi.
Petele, de cauză alergică sau iritativă
Doar unu din zece cazuri de urticarie este de natură alergică: anumite substanţe ajunse în organism stimulează sistemul imunitar să elibereze histamină. Alteori, urticaria apare prin mecanism pseudoalergic: nu este vorba despre o sensibilitate a organismului la anumite alimente, ci de faptul că el nu poate să proceseze aminele din compoziţia lor.
„Aceste amine biogene, precum histamina şi tiramina, au acţiune toxică şi se regăsesc cu precădere în brânzeturi, dar şi în salamuri, ciocolată, citrice, vin, tomate şi în căpşuni", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.
În unele cazuri, componente din structura alimentului irită peretele intestinal, iar acesta eliberează histamină. Printre cei mai incriminaţi factori care duc la urticaria iritativă sunt aditivii alimentari (coloranţi, arome, conservanţi).
Urmarea eliberării de histamină, indiferent de sursa ei, constă în lărgirea vaselor (motivul apariţiei de pete roşietice), în acumularea de lichid în ţesuturi (edeme) şi în apariţia senzaţiei de mâncărime.
Poate duce la sufocare
O situaţie aparte o reprezintă cea în care edemul se formează în profunzime, numit edem angioneurotic. Astfel apar edemele la nivelul ochilor şi buzelor, iar uneori şi la nivelul mucoasei laringelui. Aceasta este o situaţie gravă, din cauza riscului de şoc anafilactic, cu risc de asfixiere şi de deces.
Dacă urticariile apărute după consumul de alimente sau de medicamente sunt mai degrabă acute, există şi urticarii cronice, cum ar fi cele generate de un efort fizic intens. Urticaria la frig este tot cronică şi poate să apară şi dacă intrăm brusc în apa rece de mare sau de piscină. Se citează cazuri de şoc anafilactic în rândul persoanelor cu o astfel de sensibilitate din cauza consumului rapid de băuturi reci.
O altă urticarie cronică este cea provocată de alergia la soare. Afectează mai ales femeile, iar după unu-trei minute de expunere la soare apar semnele caracteristice pe gât, pe decolteu şi pe braţe.
Se pot face desensibilizări
Urticaria se tratează la dermatolog şi la alergolog. De cele mai multe ori, cauza urticariei este uşor de identificat, iar persoanele alergice la anumite alimente, de exemplu, trebuie să le evite. Alteori, sunt necesare analize pentru a elimina posibilitatea altor boli, dar şi pentru a descoperi alergenul. Persoanele care fac des urticarie trebuie să aibă în casă antihistaminice, aceste medicamente eliminând simptomatologia neplăcută şi mai ales pruritul. Se pot face tratamente de desensibilizare la factorii alergeni, precum şi tratamente cu corticosteroizi, dar numai la recomandarea medicului.