Ce ne strică flora intestinală

Antibioticele sunt principalii duşmani ai florei intestinale, formată din bacterii care colonizează tubul digestiv imediat după naştere. Rolul ei este să asigure imunitatea organismului, o digestie optimă şi să sintetizeze o serie de vitamine precum acidul folic (vitamina B9), vitamina K şi vitamina B 12.

La făt, tubul digestiv este steril, dar colonizarea cu bacterii începe odată cu naşterea şi cu alăptarea. Mai mult, s-a demonstrat că naşterea vaginală îl „contaminează" pe copil cu un număr mare de bacterii şi, ca urmare, el are o imunitate mai puternică şi un tub digestiv populat cu bacterii bune la aproximativ o lună de la naştere. În schimb, la copiii născuţi prin cezariană, flora intestinală se echilibrează în aproximativ şase luni.

Absenţa alăptării, o cauză la bebeluşi

Dezechilibrele florei intestinale sunt vinovate pentru multe dintre problemele digestive frecvent întâlnite la bebeluşi (diaree, candidoze, indigestii, gaze).

Celebrele colici ale bebeluşilor, dar şi problemele digestive apărute după diversificarea alimentaţiei au drept cauză imaturitatea florei intestinale a micuţilor. Însă studiile arată că alăptarea pentru cel puţin şase luni după naştere asigură micuţilor o floră intestinală mai puternică decât în cazul celor hrăniţi cu lapte din formulă.

Antibioticele orale o dezechilibrează

În mod normal, în organism există un echilibru între bacteriile benefice, bacteriile dăunătoare şi ciupercile, cum este, de exemplu, Candida.

Administrarea de antibiotice distruge în egală măsură bacteriile rele şi pe cele bune, dar nu distruge şi ciupercile care ajung să se înmulţească excesiv. Din acest motiv, tratamentele repetate cu antibiotice dau adesea candidoză vaginală sau bucală. În plus, este asociată consumului de antibiotice „colita de antibiotice" dată de bacteria Clostridium difficile, care produce toxine şi care se înmulţeşte rapid.

Din cauza toxinelor produse de această bacterie, peretele intestinal este lezat. Pentru prevenţie, în timpul tratamentelor cu antibiotice se recomandă administrarea concomitentă de vitamine şi de iaurturi sau de probiotice care conţin bacterii lactice. Acestea au rolul de a ajuta la refacerea florei bacteriene distruse.

Are nevoie de hrană sănătoasă

Dezechilibrele de la nivelul florei intestinale pot fi produse şi de o alimentaţie nesănătoasă care constă în hrană procesată şi semipreparată sau conservată chimic, sărăcă în nutrienţii necesari florei bacteriene pentru a se hrăni corespunzător.

Alte cauze ale dezechilibrelor de la nivelul florei bacteriene pot fi administrarea de citostatice, consumul excesiv de laxative, bolile intestinale care modifică mediul de viaţă al bacteriilor, alimentaţia administrată prin perfuzii, care privează flora intestinală de hrana necesară supravieţuirii, dar şi bolile nervoase precum anxietatea, care determină diaree, şi depresia, care poate duce la constipaţie.

Colonul iritabil, o consecinţă

Simptomele dezechilibrului florei intestinale pot fi numeroase, dar nu sunt specifice şi pot apărea şi în alte boli ale tubului digestiv. Ele  includ balonarea, diareea sau constipaţia, durerile şi crampele intestinale, durerile articulare cronice, anemia, scăderea în greutate şi tulburările vederii pe timpul nopţii.

„Maladiile asociate cu dezechilibrul florei intestinale sunt sindromul colonului iritabil, bolile inflamatorii ale colonului, cancerul de colon şi gastroenteritele", spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.