Ce impact are soarele în cazul tulburărilor psihice

Pentru majoritatea persoanelor depresive, lumina soarelui are efect terapeutic. Există însă cazuri în care soarele face mai degrabă rău unui psihic fragil.

Ne începem ziua mai bine atunci când ne trezim sub razele soarelui. Medicii nu au o explicaţie clară pentru acest fenomen. Ce ştiu însă este că, pe măsură ce ne îndepărtăm de Ecuator, deci pe măsură ce cantitatea de lumină solară scade, creşte numărul cazurilor de  tulburare afectivă sezonieră. Această boală este o formă de depresie care apare odată cu venirea anotimpului rece, pe fondul scurtării zilei.

Tulburările afective, şi iarna, şi vara

Tulburarea afectivă sezonieră se manifestă cu oboseală, tristeţe, iritabilitate, letargie, cu scăderea libidoului şi cu tulburări de somn. Persoanele afectate  de această boală răspund bine la terapia cu lumină. Mai exact, o lampă cu lumină galbenă este programată astfel încât să se aprindă treptat dimineaţa, mimând răsăritul, până când atinge intesitate maximă. În timpul verii, aceste episoade depresive nu apar.

Totuşi, există cazuri, mult mai puţine, în care tulburarea afectivă sezonieră apare şi vara sau numai vara. Cu alte cuvinte, în cazul unor oameni, soarele nu ameliorează, ci declanşează un episod depresiv. Nu este clar dacă „vinovate“ de acest efect sunt lumina solară puternică sau căldura excesivă, care oboseşte organismul. Pentru cei care devin depresivi şi vara, şi iarna, se crede că problema lor este o reacţie la extreme.

De asemenea, asocierea dintre sezonul cald şi depresie poate avea doar o legătură indirectă cu soarele. Psihologii atrag atenţia că perioada verii se suprapune cu concediile, în care persoanele singure descoperă că au mai mult timp la dispoziţie şi nicio persoană apropiată cu care să-l petreacă.

Organismul, «trezit» de lumina naturală

Lumina soarelui ajută organismul să intre într-o stare activă. La sfârşitul zilei, epifiza, o glandă mică situată în creier, transformă serotonina, hormonul care ne dă energie, în melatonină. Melatonina este numită şi hormonul somnului. Lumina dimineţii stimulează secreţia de serotonină, adrenalină şi de cortizol, în vreme ce nivelul de melatonină scade. Însă acest lucru nu explică decât parţial surplusul de energie pe care îl simţim atunci când este soare. În plus, cercetările realizate la Universitatea Harvard asupra persoanelor nevăzătoare au arătat că „ceasul“ organismului este setat astfel încât să ne pună în mişcare indiferent dacă vedem sau nu că s-a făcut zi.

Căldura le poate agrava

Cu excepţia tulburării afective sezoniere, nu există studii care să delimiteze clar rolul soarelui în agravarea sau în ameliorarea bolilor psihice. Motivul este că aceste afecţiuni au cauze multiple, biologice, sociale şi psihologice, şi este foarte dificil de estimat care factor extern a fost picătura care a umplut paharul sau, dimpotrivă, a făcut bine. O zi însorită înseamnă mai multă lumină şi căldură, dar şi mai multă aglomeraţie, gălăgie, insecte care bâzâie, transpiraţie şi, eventual, mâncărimi ale pielii sub acţiunea ultravioletelor. Toate acestea contează în boli atât de complexe cum sunt depresia, schizofrenia şi tulburarea bipolară (alternanţa dintre perioadelor de hiperactivitate şi de depresie).

Vitamina D, antidepresivă

Depresia afectează femeile de trei ori mai frecvent decât bărbaţii. Prezenţa cazurilor de depresie în familie, stresul cronic, dar şi bolile, unele medicamente şi curele de slăbire repetate, care scad nivelul de serotonină din sânge, predispun la depresie. Diagnosticul de depresie este pus de medic, în funcţie de simptome, dar şi de durata acestora. În general, persistenţa simptomelor mai mult de două săptămâni ridică suspiciuni de depresie.

Specialistul nostru:

Dr. Radu Teodorescu
psihiatru, psihoterapeut
preşedintele Asociaţiei Române pentru Psihiatrie Comunitară

Faptul că lumina ne influenţează starea de spirit este o remarcă pe care am facut-o fiecare dintre noi. Putem spune că facem o observaţie, o analizăm şi ceea ce gândim dă tonalitatea emoţiilor noastre. Sunt trăiri subiective care ne influenţează. Pe de altă parte, studiile ne arată ca ritmurile circadiene şi sezoniere influenţează fiziologia şi comportamentul animal şi uman. Mai mult, diverse observaţii asupra pacienţilor au dus la descrierea încă din anii ‘80 a unui grup de tulburări mintale, în principal afective, cu caracter sezonier, dintre care cea mai răspândită este depresia hibernală (de iarnă).  Unele studii epidemiologice remarcă vârfuri ale incidenţei tulburărilor depresive şi anxioase în timpul iernii. Cu alte cuvinte, vara nu este numai frumoasă, dar are şi virtuti sanogene în ceea ce priveşte bolile psihice.