Ce este și cum se tratează adenomul de prostată, boala de care suferă Regele Charles

Vestea că regele Charles se confruntă cu adenomul de prostată, o afecţiune foarte frecventă la bărbaţi, care se traduce prin mărirea benignă a prostatei, a suscitat interesul cu privire la manifestările și tratamentul acestei boli.

„La fel ca mii de bărbați în fiecare an, Regele a solicitat tratament pentru o prostată mărită", se arată într-un comunicat al Palatul Buckingham, care a precizat că Charles al III-lea va fi supus unei „proceduri de corecție".

Pe cine afectează hiperplazia benignă de prostată, aşa-numitul adenom de prostată

Prostata, o glandă din sistemul reproductiv masculin de forma unei castane, situată imediat sub vezica urinară, începe să se dezvolte la pubertate, odată cu producţia de testosteron.

Odată cu înaintarea în vârstă însă, bărbaţii dezvoltă o extindere a prostatei.

„Dimenisunea prostatei nu este însă întotdeauna cauza  problemelor de micţiune şi simptomelor care apar. În cele mai multe cazuri, este o problemă a procesului de îmbătrânire a vezicii urinare“, atrage atenția prof. Dr. Georg Schatzl, medic specialist urolog la WPK.

Problemele încep să apară după vârsta de 50 de ani, când mulți bărbați ajung să simtă nevoia urgentă şi frecventă de a urina, nevoia de a merge la baie noaptea, un semn al hiperplaziei benigne de prostată - așa numitul adenomul de prostată.

„Acestea sunt simptome care trebuie să trimită bărbatul la urolog, pentru că aceleaşi simptome provoacă înrăutăţirea problemei de la nivelul vezicii urinare. Mai mult de două treimi din populaţia masculină - trecută de 50 de ani - se confruntă cu această problemă“, mai spune medicul.

Persoanele afectate de această boală experimentează sentimentul de golire incompletă a vezicii urinare, precum şi o micţiune foarte lungă sau scurgeri după urinare.

Tratament

În cele mai multe cazuri, adenomul de prostată se tratează medicamentos.

„Dacă tratamentul cu medicamente nu este suficient, este indicată intervenţia chirurgicală. Există câteva posibilităţi precum rezecţia transuretrală a prostatei sau tratamentul cu laser. Eficacitatea diferitelor proceduri este comparabilă, succesul însă depinde în majoritatea cazurilor de experienţa chirurgului“, explică prof. Dr. Georg Schatzl, care precizează că nu există nicio legătură între adenomul de prostată şi riscul de cancer.

Deși adenoamele de prostate nu pot duce la tumori maligne, nu înseamnă că, lăsate netratate, rămân inofensive.

„Adenoamele de prostată nu se pot dezvolta în carcinoame (n.r. tumoră malignă dezvoltată pe seama ţesuturilor epiteliale). Acestea sunt două boli independente. Dar, în ceea ce priveşte complicaţiile unui adenom de prostată netratat, există totuşi destul de multe riscuri. Astfel, pot apărea infecţii recurente ale tractului urinar, sau retenţie urinară acută, ceea ce înseamnă că nu sunt capabili să golească deloc vezica urinară. Pot apărea simptome precum sânge în urină, vezica urinară nu se mai poate goli deloc, pot dezvolta pietre la vezica urinară sau diverticulari vezicali. Şi nu în ultimul rând, poate apărea insuficienţa renală cronică“, explică Profesor Markus Margreiter, specialist Urologie la Spitalul Privat Confraternität din Austria.

Procedura iTind

Există și intervenții minim invazive pentru a trata hiperplazia benignă de prostată. Procedura iTind,  practicată la Spitalul Privat Confraternität din Austria, este una dintre cele mai recente (dar nu singura):

„Un coş mic, foarte flexibil, este implantat în zona dintre vezică şi prostată. Deci, la gâtul vezicii urinare. Acest coş va rămâne acolo câteva zile, fiind îndepărtat după cinci până la şapte zile. Procedura remodelează anatomia uretrei prostatice, creând astfel temporar o deschidere mai largă pentru ca urina să poată curge. Acest lucru este posibil fără arderea sau tăierea ţesutului şi fără a lăsa nimic permanent în urmă“, explică Profesor Markus Margreiter.