Ce efecte nedorite au somniferele
0Medicamentele care induc somnul ar trebui folosite pe o perioadă scurtă şi doar pentru a ne obişnui să adormim. Majoritatea somniferelor dau dependenţă. După administrarea continuă, riscăm să ajungem să nu mai putem dormi altfel decât cu medicamente.
Statisticile arată că o persoană din trei suferă de insomnie la un moment dat în viaţă şi că numărul insomniacilor este în continuă creştere. Acesta este principalul motiv pentru care am ajuns să dormim cu 20 la sută mai puţin decât dormeau predecesorii noştri în urmă cu un secol. Tulburările de somn au devenit o problemă atât de serioasă, încât companiile farmaceutice şi-au concentrat eforturile şi resursele asupra descoperirii unor tratamente care să inducă somnul. Majoritatea somniferelor sunt sedative hipnotice, o clasă specifică de medicamente care induc şi/sau menţin somnul.
Barbituricele dau nevroze
Cele mai prescrise sedative hipnotice sunt barbituricele şi benzodiazepinele. „Barbituricele pot avea ca efect advers nevrozele. Acestea se fac simţite uneori şi după o săptămână sau după zece zile de tratament. Dacă se întrerupe un tratament continuu de o lună-două, ele induc sevrajul, caracterizat prin somn agitat şi prin irascibilitate", spune prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.
Spre deosebire de acestea, benzodiazepinele, medicamente de generaţie mai nouă, nu produc nevroze şi au o durată de acţiune mai scurtă, ceea ce prezintă avantajul că persoanele care le folosesc nu se trezesc cu senzaţie de ameţeală dimineaţa. Majoritatea sedativelor hipnotice necesită administrarea de doze tot mai mari pentru a-şi manifesta efectul dorit. Tocmai pentru a preveni creşterea toleranţei la aceste medicamente, medicii
recomandă pauze de tratament. Se poate încerca, de exemplu, ca, măcar o seară pe săptămână, să se renunţe la somnifere.
„Cele două tipuri de somnifere ar trebui să se administreze pe o perioadă scurtă de timp, de o săptămână-zece zile. Ideea ar fi ca persoana care suferă de insmonie să-şi creeze un reflex de somn cu ajutorul pastilelor, şi nu să ajungă în situaţia de a nu mai putea să adoarmă decât cu medicamente", atrage atenţia prof. dr. Ioan Fulga.
Scade efectul altor pastile
Multe dintre somnifere accelerează metabolizarea altor substanţe din organism, motiv pentru care diminuează efectul unor medicamente, cum ar fi anticoncepţionalele şi anticoagulantele administrate pe cale orală.
„Un alt risc al somniferelor este acela că potenţează efectul băuturilor alcoolice, motiv pentru care sunt contraindicate în paralel. La doze mari de alcool şi de barbiturice, există riscul de comă barbiturică, ce se poate solda cu decesul", semnalează specialistul.
Renunţarea, dificilă
Dependenţa de somnifere poate fi nu doar fizică, ci şi psihică. Astfel, unele persoane ajung să nu conceapă că pot adormi fără pastile şi devin anxioase atunci când nu le mai au la îndemână.