Ce boli şi medicamente favorizează îngrăşarea

De multe ori, îngrăşarea este lentă, constantă, aparent fără cauză. Alteori, creşterea în greutate este legată de naşteri, premenopauză sau menopauză, de boli sau de situaţii stresante, precum schimbarea serviciului sau căsătorie, abandonarea fumatului sau a activităţii fizice.

Cele mai frecvente boli care determină îngrăşarea sunt ovarul polichistc şi hipotiroidismul. Aceste două afecţiuni medicale evoluează de cele mai multe ori pe ascuns, astfel că nu pot fi depistate decât în urma examinării medicale de specialitate. Consultarea unor medici ginecologi şi endocrinologi devine imperativă în astfel de situaţii.

În alte cazuri, creşeterea în greutate este un efect advers al medicamentelor. Astfel, insulina, corticoizii, medicaţia anticonvulsivantă, antipsihoticele, pastilele antiinflamatorii şi contraceptivele alcătuiesc această listă de medicamente asociate cu creşeterea în greutate, potrivit „Abecedarului de obezitate“, coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Depresia şi alte boli mentale se asociază frecvent cu creşterea în greutate şi cu obezitatea din cauza modificărilor de stil de viaţă ce apar, cât şi a medicamentelor necesare pentru tratamentul acestor boli. Colaborarea medicului psihiatru cu medicul specialist nutriţionist este esenţială în acest caz, potrivit aceleiaşi surse.

Asocierea cu diabetul, în special cu acela de tip 2, este o situaţie care obligă la intervenţia specialistului de diabet-nutriţie- boli metabolice.

Sedentarismul „forţat“ – din cauza fracturilor sau spitalizărilor prelungite – este însoţit constant de „îngrăşare“. Bolile osteoarticulare de tip gonartroză, coxartroză sau fasceită plantară limitează mult activitatea fizică. Boala de reflux esofagian, manifestată cel mai frecvent ca o gastrită pentru care adesea pacienţii cu obezitate se prezintă la medicul specialist gastroenterolog şi află că singurul tratament pentru această boală este scăderea în greutate.

Obezitatea însăşi limitează activitatea fizică: cu cât kilogramele suplimentare sunt mai multe, cu atât sedentarismul este mai accentuat. O situaţie specială este dată de durerile de spate de tip lumbago acut sau cronic, extrem de frecvente la persoanele cu obezitate. Pe lângă afectarea serioasă a calităţii vieţii, ele limitează semnificativ activitatea fizică.