Cât de gravă este spasmofilia

Apare pe fondul stresului şi al emoţiilor extreme, iar crizele sunt favorizate de dietele sărace în substanţe nutritive. Nu este recunoscută de toţi specialiştii drept o boală propriu-zisă, dar are manifestări spectaculoase precum spasme musculare, ameţeli, transpiraţii şi chiar pierderea cunoştinţei.

Contracturile musculare, mai ales blocarea muşchilor mâinilor cu degetele strânse sub formă de con, furnicăturile în tot corpul, tremurăturile şi ameţellei, prezenţa unui nod în gât şi spasmele la nivelul laringelui, care fac dificilă respiraţia şi dau senzaţia de leşin, sunt manifestări care aduc o mulţime de persoane la camera de gardă a spitalelor de urgenţă.

Chiar dacă cei afectaţi de manifestările spasmofiliei şi apropiaţii lor se sperie şi cred că este vorba despre o afecţiune gravă, specialiştii spun că, în majoritatea cazurilor, este vorba doar despre dezechilibre temporare.
Prin urmare, analizele de sânge recomandate după episoadele de spasmofilie vor arăta la mulţi dintre cei care au trecut printr-o criză că nu există niciun deficit de minerale în sânge precum cel de calciu sau de magneziu, deşi carenţa temporară a acestor minerale este incriminată pentru manifestările din timpul crizelor de spasmofilie.

Are cauze psihologice

Potrivit specialiştilor, spasmofilia, cunoscută medical sub numele de tetanie, este o tulburare a sistemului nervos central. „Reprezintă o hiperexcitabilitate a sistemului nervos central şi periferic, cauzată de modificări ionice, mai exact, de instalarea hipocalcemiei, în cazurile în care ionul de calciu (Ca) are valori mai mici de 3 mg%", explică medicul primar medicină de urgenţă Tudor Ciuhodaru, coordonatorul Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Cinic de Urgenţă „Sfântul Ioan" din Iaşi.

Potrivit specialistului, şi valorile magneziului sunt scăzute în timpul crizelor. Toate aceste dezechilibre pot fi temporare şi pot fi declanşate de emoţii puternice precum cele resimţite la examene, de stări conflictuale, de stres, de traume afective şi de furie intensă.
Oboseala combinată cu o alimentaţie dezechilibrată, sărcă în nutrienţi, pe fondul unui consum de excitante, poate declanşa crize de tetanie. Acest lucru se explică prin faptul că excitantele precum cafeaua şi alcoolul au efect diuretic şi contribuie la eliminarea mineralelor din organism.

La acest lucru se adaugă faptul că organismul obosit consumă mai mulţi nutrienţi pentru a se menţine funcţional, mai ales în timpul efortului intelectual, favorizând crizele de tetanie. Dar şi atacurile de panică pot declanşa convulsii, stare de ameţeală, palpitaţii, stare de leşin, simptome prezente în spasmofilie.

Se administrează minerale

Dacă dezechilibrul de minerale din sânge a fost temporar, se tratează doar criza în sine. Se poate începe respirând într-un sac de plastic ce împiedică hiperventilaţia care ar duce la un dezechilibru ionic şi mai mare în sânge. „Rar, se administrează anticonvulsivante precum diazepamul pe cale venoasă şi calciu gluconic, apoi tratamentul se continuă cu calciu administrat perfuzabil până când dispar semnele clinice", explică medicul Tudor Ciuhodaru.

De asemenea, potrivit specialistului, deficitul de magneziu se tratează cu sulfat de magneziu intramuscular, injecţiile repetându-se la 6-8 ore. Ulterior, se recomandă analize de sânge pentru a se stabili dacă există carenţe permanente de minerale în organism, iar dacă nu sunt, medicul poate recomanda psihoterapia şi administrarea de medicamente care să înlăture
anxietatea.

Se face diagnostic diferenţiat

Suspiciunea de tetanie se confirmă dacă, pe lângă manifestările din timpul crizelor, investigaţiile de laborator arată dezechilibre precum: calciu seric scăzut, calciu ionic scăzut, fosfatemie scăzută, fosfataza alcalină crescută, magneziu scăzut, pH crescut cu valori de peste 7,35 şi creşteri ale nivelurilor de sodiu şi de potasiu.

Deoarece manifestările spasmofiliei se pot confunda cu alte boli, în anumite cazuri se impune diagnosticul diferenţiat. „Diagnosticul diferenţiat se face faţă de episoadele de anxietate paroxistică (atacurile de panică), caz în care valorile calciului ionic sunt normale şi faţă de crizele de epilepsie", spune medicul Tudor Ciuhodaru.