Când apare insuficienţa cardiacă

Cel mai frecvent simptom al insufienţei cardiace este oboseala, pentru că inima nu mai poate furniza un debit de sânge normal. „Iniţial, la efort, apoi, pe măsură ce afecţiunea de fond evoluează şi este netratată apare respiraţia la repaus“, explică dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog.

Bolile de inimă sunt din ce în ce mai frecvente şi fac din ce în ce mai multe victime. În topul acestor afecţiuni insuficienţa cardiacă ocupă un loc de frunte, numărul românilor estimaţi că ar suferi de aşa ceva fiind de un milion. Mai mult decât atât, nouă din 10 români nu ştiu că au boala, potrivit reprezentanţilor Societăţii Române de Cardiologie.

„Insuficienţa cardiacă este, practic un sindrom care poate avea foarte multe cauze. Poate apărea fie pentru că pacientul a făcut infarct, fie pentru că are o valvă care este înfundată sau nu se mai închide bine şi are regurgitare severă“, explică dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog la Centrele de excelenţă ARES.  

Cel mai frecvent simptom al acestei afecţiuni este oboseala, pentru că inima nu mai poate furniza un debit de sânge normal; inţial, la effort, iar pe măsură de afecţiunea de fond evoluează şi este netratată, apare respiraţia grea şi la repaus.

Vestea bună e că, pacienţii diagnosticaţi pot fi trataţi prin cardiologie intervenţională, o metodă minim invazivă care constă prin înţeparea unei artere şi introducerea prin catetere a unor materiale tratării stenozelor. Acest tip de tratament se numeşte angioplastie.

 Implantare de valvă aortică fără deschiderea pieptului

„Când problemele sunt de natură valvulară, cea mai frecventă este stenoza aortică. În acest caz, există un tratament intervenţional cu riscuri minime şi foarte eficient - se reuşeşte implantarea unei valve aortice fără să fie nevoie de operaţie pe cord deschis. Procedura se numeşte TAVI – Transcatheter Aortic Valve Implantation“, adaugă medicul.

O altă valvă pe care se poate interveni cu rezultate bune este valva mitrală. „Aceasta poate să fie afectată de stenoză şi să nu se mai deschidă. În aceste situaţii, se poate face dilatare cu  balon, fără a fi nevoie de interveţie chirurgicală. Însă, cel mai frecvent, valva mitrală este afectată de regurgitare. Practic, în momentul în care inima se contractă şi trebuie să împingă sângele în aortă, o mare parte din el se întoarce prin valva mitrală către atriul stâng şi, implicit, către plămâni“.

În aceste cazuri, în special pentru pacienţii cu risc chirurgical foarte ridicat este disponibilă procedura de Mitraclip. „Aceasta implică implantarea unor clipsuri de mici dimensiuni la nivelul valvei mitrale, care apropie cele două foiţe ale valvei şi împiedică regurgitarea sângelui. Procedura are rezultate foarte bune, mai ales pentru pacienţii în vârstă şi cu risc chirurgical crescut“.

„Tulburările de ritm pot fi foarte variate“

Alte boli cardiace extrem de frecvente, dar care pot fi rezolvate prin cardiologie intervenţională, sunt cele din categoria tulburărilor de ritm. „Inima are un ritm propriu, ea bate regulat, ca un ceas, pentru că are  centri  cu automatism propriu. Dar există pacienţi la care acest automatism se dereglează şi apar tulburările de ritm care pot fi foarte variate. Cele mai întâlnite sunt tulburările de ritm supraventriculare: fibrilaţia atrială şi tahicardiile paroxistice supraventriculare“.

În general, în cazul tulburărior de ritm cele mai frecvente simptome sunt palpitaţiile. „Pacientul simte că inima îi bate neregulat şi poate simţi pulsaţii la baza gâtului, pentru că ea se contractă neregulat şi se umple când mai mult, când mai puţin. Un alt simptom este oboseala pentru că se pierde din debitul cardiac, iar în cazurile severe, când inima bate foarte, foarte repede, poate să apară pierderea cunoştinţei sau medical spus: sincopa“.

În acest domeniu tratamentul medicamentos este depăşit complet. „Acum se recomandă tratamentul intervenţional, în urma unui examen electrofiziologic“.

Pentru fibrilaţia atrială, tratamentul standard este ablaţia prin radiofrecvenţă a zonelor care declanşează fibrilaţia atrială. „Principalul avantaj  comparativ cu tratamentul medical, este că în urma unei ablaţii reuşite, recurenţa aritmiilor este foarte scăzută, iar calitatea vieţii pacientului este mult îmbunătăţită. În cazul acestor afecţiuni nu există tratament chirurgical“, conchide medicul.