Beneficiile distribuţiei paralele de medicamente la nivel european: scade preţul şi creşte accesul la medicamente inovative

Beneficiile distribuţiei paralele sunt de două tipuri: economii directe şi economii indirecte. Economiile directe sunt reprezentate de suma economisită prin cumpărarea de medicamente la preţuri mai mici, distribuite paralel în locul celor originale.

Economiile indirecte, deşi mai dificil de evaluat, includ: reducerea preţurilor produselor originale datorită competiţiei cu produsele distribuite paralel şi creşterea accesibilităţii pacienţilor la medicamente pe care producătorii le retrag din motive comerciale.

Economiile directe se acumulează la sistemul de sănătate publică în fiecare ţară care beneficiază de distribuţia paralelă şi apar datorită competiţiei (mai ales pe segmentul medicamentelor inovative, mai scumpe) care duce la scăderea preţurilor sau la limitarea preţurilor (când producătorul decide să reducă preţul la un nivel la care este mai puţin profitabil pentru distribuitorii paraleli să mai intre pe piaţă). 

Conform datelor făcute publice de asociaţia europeană a distribuitorilor paraleli,  importul paralel a generat între 2004-2009 economii directe în Germania, Suedia, Danemarca si Marea Britanie de 2,5 miliarde euro, media anuală a economiilor în această perioadă fiind de 418 milioane EUR pe an.    

Eliminarea distribuţiei paralele duce la următoarele rezultate: preţuri mai mari atât pentru orginale, cât şi pentru medicamentele generice; creşterea cheltuielilor consumatorului, ca şi a cheltuielilor guvernamentale; creşterea profitului companiilor producătoare şi reducerea surplusului consumatorilor rezultand în ansamblu o scădere generală în bunăstare. 

Conform unui raport EAEPC: „Distribuţia paralelă o privire mai atentă asupra economiilor” unele economii indirecte ale distribuţiei paralele erau generate după cum urmează: 

În Franta – a fost introdus în martie 2009 versiunea competitoare a Fosavance , un medicament care ajută la prevenirea osteoporezei; la acel moment versiunea originală a produsului era aproape 87euro pe pachet, până în ianuarie 2012 preţul scăzuse la aproximativ 44,48 euro pachetul. A fost estimat de asemenea că în 2011 economiile indirecte totale au fost de 39 de milioane de euro.

În Polonia  - în noiembrie 2005 versiunea competitoare din distribuţia paralelă a Cilest (un contraceptiv) a intrat pe piaţa poloneză. La acel moment medicamentul original era vândut la 5 euro pe cutia de 21 de tablete. Până în september 2009, presiunea de reducere a preţului exercitată de echivalentul medicamentului a condus spre o scădere a preţului originalului până la 2,3 euro pe cutie. Aceasta a însemnat o reducere totală pe o perioadă de 4 ani de peste 50% a adaosului. A fost estimat că în 2009 economiile indirecte au fost de 22 de milioane euro.  

În Irlanda – în 2010 guvernul Irlandez a obligat companiile farmaceutice să reducă preţurile cu o medie de 10%. Cei mai mulţi producători au decis să targeteze produsele şi să reducă preţurile care erau în competiţie din partea genericelor şi distribuţiei paralele. Pfizer a redus preţul Zoton (folosit pentru a scădea acidul din stomac) cu până la 40% în timp ce acest medicament avea prin distribuţia paralelă o penetrare în piaţă de 61%. Pfizer a redus şi preţul Lipitors până la 47% din preţul original, cu aproape 50% din Lipitors fiind acoperit de distribuţia paralelă. Făcând aceste reduceri , este estimat că economia pe care a făcut-o guvernul a fost cu 16% din costurile înainte de reducere pe toate produsele Pfizer.    

În Italia – distribuţia paralelă a arătat că are un efect de stabilizare asupra preţului medicamentelor inovative pe piaţa italiană. Un exemplu a acestui caz este Daflon, un compus produs de compania franceză Servier pentru a diminua efectele varicei. Preţul medicamentului original a scăzut considerabil datorită prezenţei pe piaţă a alternativelor mai ieftine din distribuţia paralelă.

În România, efectul distribuţiei paralele este benefic pentru pacienţi nu doar prin influenţa asupra scăderii preţului , dar mai ales prin creşterea accesului la medicamente, în special la acele medicamente sub patent, pentru care companiile producătoare decid retragerea de pe piaţă din motive comerciale. Cel mai bun exemplu este un medicament antiepileptic,  pe care compania producătoare l-a retras de pe piaţă din cauza preţului redus din România şi care a fost adus pe piaţă prin distribuţie paralelă. După ce medicamentul a reapărut prin distribuţia paralelă, producătorul a revenit cu produsul pe piaţă pentru a nu permite competiţiei reprezentate de distribuţia paralelă să ocupe piaţa. 

Distribuţia paralelă poate reprezenta deci o soluţie viabilă pentru creşterea accesibilităţii medicamentelor pe piaţa românească, similar cu majoritatea statelor europene care dispun de aceasta alternativă.

Articol susţinut de ADEM România.