Bărbaţii europeni au crescut cu 11 centimetri în ultimul secol

Înălţimea medie a bărbaţilor din Europa era mai mare cu 11 centimetri în 1980 faţă de anii 1870, fapt care reflectă îmbunătăţiri substanţiale în sănătatea europenilor.

Un nou studiu a descoperit, contrar aşteptărilor, că înălţimea medie a europenilor a crescut în timpul celor două Războaie Mondiale şi a crizei economice dintre ele, atunci când sărăcia, raţiile alimentare şi greutăţile războiului ar fi trebuit să limiteze dezvoltarea oamenilor, notează „Reuters“.

E posibil ca această creştere în înălţime să aibă legătură cu decizia oamenilor de a face mai puţini copii în această perioadă, iar o familie mai mică numeric a fost asociată cu o creştere a înălţimii medii, spun cercetătorii.

„Creşterea staturii umane este un indicator al îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei. Dovezile care spun că înălţimea medie a unui european a crescut de la 167 centimetri la 178 centimetri în doar 100 de ani sugerează că un mediu în care sănătatea este mai bună şi bolile mai puţine este cel mai important factor în această creştere a înălţimii medii“, spune Timothy Hatton cercetătorul-şef al studiului şi profesor de economie la Universtitatea britanică Essex. 

Studiul a analizat datele asupra mediei de înălţime a bărbaţilor în jurul vârstei de 20 de ani, din 1870 până în 1980, din 15 ţări europene, fără a se înregistra, însă, diferenţe notabile de la ţară la ţară. S-au luat în considerare doar bărbaţii deoarece datele istorice detaliate despre femei sunt foarte rare, spun autorii studiului.

De exemplu, în Spania înălţimea medie a crescut cu aproape 12 centimetri, de la 163 de centimetri în perioada 1871-1875, cu puţin sub 175 centimetri în perioada 1971-1975. În Suedia, înălţimea medie a bărbaţilor a crescut cu 10 centimetri, de la 170 la aproape 180 în aceeaşi perioadă.

Cercetătorii au descoperit că în multe ţări europene, inclusiv Marea Britanie, ţările scandinave, Olanda, Austria, Belgia şi Germania a existat o „grabă“ distinctivă în perioada care cuprinde cele două Războaie Mondiale şi Marea Criză Economică.

„Acest lucru este şocant deoarece este perioada care precede marile descoperiri medicale ale medicinei moderne şi a serviciilor naţionale de sănătate“, specifică studiul.

Printre factorii care ar fi putut contribui la creşterea înălţimii sunt veniturile mai mari pe cap de locuitor, un mediu şi condiţii de trai mai sănătoase, o educaţie şi o alimentaţie mai bună, servicii sociale şi sisteme de sănătate mai eficiente, conchide „Reuters“.

Citeşte şi:

Cât ne costă sărăcia: 13 puncte din IQ

Sărăcia ne afectează abilitatea de a gândi, spune un nou studiu. Aceia dintre noi care se confruntă cu stresul financiar nu au capacitatea mentală de a face faţă şi altor probleme ale vieţii.

Nu-i banc! România depăşeşte SUA şi Danemarca în topul celor mai eficiente sisteme de sănătate. Din ce punct de vedere şi ce înseamnă pentru pacienţi

Ţara noastră se situează pe locul 33 într-un top recent realizat de Bloomberg privind statele lumii cu cele mai eficiente sisteme de sănătate. Atenţie, clasamentul nu are scopul de a releva cele mai bune, performante sisteme, ci pe acelea care oferă un raport echitabil preţ-rezultate.

Considerată boala femeilor, depresia afectează la fel de mult şi bărbaţii

Atunci când cercetătorii extind lista simptomelor depresiei pentru a include agresivitatea, abuzul de droguri şi de alcool şi comportamentul nesăbuit, depresia nu mai este doar o boală a femeilor.