Avertismentul medicilor: infecțiile cu ciuperci devin rezistente la antifungice. „Ne vom trezi curând că nu vom mai avea soluții"

O infecție frecvent întâlnită la nivel global, candidoza, prezintă o creștere alarmantă a rezistenței la medicamentele antifungice, atrag atenția oamenii de știință. Specialiștii au constatat că un număr tot mai mare de tulpini nu mai răspund la fluconazol, principalul medicament utilizat în astfel de situații. Și celelalte ciuperci devin tot mai rezistente. "Ne vom trezi curând că nu vom mai avea soluții pentru aceste infecții invazive fungice care pun de multe ori sănătatea pacientului în pericol", avertizează medicul Adrian Marinescu. 

Date ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA arată că aproximativ 7% dintre probele de sânge care conțin Candida prezintă deja rezistență la fluconazol, antifungicul care până în urmă cu câțiva ani rezolva cu ușurință astfel de infecții fungice

Creșterea rezistenței limitează opțiunile de tratament, chiar și pentru infecțiile aparent banale, scrie ScienceAlert. În cazul pacienților cu imunitate scăzută sau aflați sub tratament prelungit cu antibiotice, riscul de complicații este și mai mare.

Rezistența antifungică ar putea contribui și la creșterea cazurilor de candidoză recurentă. La nivel mondial, circa 138 de milioane de femei se confruntă anual cu această problemă, iar estimările arată că numărul ar putea ajunge la 158 de milioane până în 2030.

,,În viitorul apropiat vom discuta despre necesitatea unor molecule noi antifungice"

Am cerut opinia medicului infecționist Adrian Marinescu. Acesta vorbește despre un fenomen cu efecte pe termen lung. 

,,Infecțiile fungice, ciupercile așa cum le numim popular, sunt niște infecții mult mai frecvente decât credem. Candida bineînțeles că ocupă un loc fruntaș. Și vorbim în primul rând de candida albicas, dar nu este doar ea. Ce mi se pare mai important este că, așa cum la antibiotice avem o problemă reală în momentul de față, în sensul că există rezistență, la fel se întâmplă și cu antifungicele. Ce am constatat în ultimii ani este că medicamentele care erau eficiente în mod real, precum flucoconazolul, am ajuns în punctul în care rezistența să fie absolut notabilă. Adică să fie situații în care o infecție fungică activă să nu poată fi rezolvată cu medicamentele pe care noi le știam că sunt utile. Și vom vedea că în viitorul apropiat vom disucta despre necesitatea unor molecule noi antifungice, care să fie categoric mult mai potente și care să combată într-o oarecare măsură partea legată de rezistență", spune managerul Institutului ,,Matei Balș". 

De ce crește rezistența la antifungice

Medicul infecționist a identificat mai multe cauze ale creșterii rezistenței  la antifungice în rândul infecțiilor provocate de ciuperci. 

,,E aceeași problemă cu antifungicele ca și la antibiotice, că se iau de multe ori fără o logică. Am auzit extrem de des situația în care <<iau un atinfungic ca să nu fac, să previn o infecție>> Ceea ce e total greșit", spune dr. Adrian Marinescu. 

Cel de-al doilea factor e legat de faptul că uneori aceste medicamente sunt prescrise cu prea multă ușurință. Iar pacienții ajung să le ia perioade lungi de timp. Și mai există un aspect.

,,Am auzit discuții că acest antifungic nu face niciun rău, că el e ca un supliment. Total greșit, pentru că rezistența începe să fie într-o creștere mai mult decât evidentă și ne vom trezi curând că nu vom mai avea soluții pentru aceste infecții invazive fungice care pun de multe ori sănătatea pacientului în pericol. Și chiar pot să ducă la deces, din păcate", avertizează medicul.

Practic, vorbim de un puzzle periculos. 

,,Nu e vorba doar că un cetățean ia antifungicul după ureche. Aici este practic implicarea farmacistului, care eliberează uneori antifungicul și fără prescripție medicală. Este, de asemenea, medicul care presccrie cu multă ușurință. Exact precum piesele unui puzzle", spune medicul. 

Ce se întâmplă cu rezistența la antibiotice

Medicul atrage atenția și cu privire la consumul mare de antibiotice din această perioadă.

,,Am ajuns în punctul în care într-un sezon în care te aștepți să ai în primul rând infecții virale, avem un consum crescut de antibiotice, fără nicio logică.

În momentul în care facem acest lucru, în primul rând că nu ne ajută cu nimic într-o infecție virală. Al doilea aspect e că reacțiile adverse de multe ori pot fi de temut. De exemplu, reacțiile adverse la administrarea de antibiotice sunt mult mai frecevente și pun mai multe probleme decât reacțiile adverse la vaccinare, ca să avem un exemplu.

Și al treilea lucrul, vorbim de rezistență, care ese o problemă mai mult decât actuală pentru omenire", spune dr. Adrian Marinescu.