„Parcă o iau razna”. Cât a ajuns să coste mâncarea pe rafturile magazinelor și de ce anunță experții noi scumpiri

În piramida lui Maslow, hrana e nevoia de bază care nu poate fi ignorată, dar pentru români, aceasta a devenit o provocare matematică imposibilă. De la porționarea drastică a cărnii la vânătoarea de cupoane de reducere, românii au inventat noi strategii de supraviețuire în fața scumpirilor.

România e campioană detașată a inflației și implicit a scumpirilor, la nivelul Uniunii Europene. Cu economia în picaj, avem de departe cel mai mare deficit bugetar și cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, de 3 ori mai mari practic ca media zonei UE și inimaginabil de mult.

Prețurile cresc evident într-un ritm galopant, iar oamenii se plâng acum că nu mai fac față sub nicio formă situației. În celebra piramidă a lui Maslow, nevoile fiziologice, incluzând desigur hrana, stau la bază. Mâncarea, de altfel, nu poate fi ștearsă de pe listele de cumpărături, deși tot mai mulți își reduc drastic pretențiile și ajung să cumpere doar strictul necesar, dar și asta cu emoții. Problema cea mare în România este degradarea continuă a nivelului de trai al populației. În timp ce politicienii își văd liniștiți de răfuielile lor, economia României continuă să se scufunde, iar inflația și prețurile cresc direct proporțional.

În mediul online, discuțiile despre creșterea prețurilor și problemele financiare sunt la tot pasul, dovadă că oamenii simt criza. Pe grupul de Facebook „Buget de familie”, unde românii discută și caută soluții și oferte pentru a face economii, cineva a postat un mesaj care a dat naștere unei adevărate dezbateri.

„Suntem un cuplu care în mare parte mănâncă gătit acasă (cină + prânz pentru la lucru), foarte rar comandăm din oraș. Anul trecut, ne încadrăm în buget de aproximativ 1.500 lei pe lună la Kaufland și Lidl, luam și chestii mai scumpe, dar și chestii mai de buget, frigiderul era mereu plin și avem mereu ceva de ronțăit. Anul asta în schimb cu suma de 1.500 de lei frigiderul este mereu gol, parcă mereu căutăm oferte și produse cât mai de buget. Nu reușesc să îmi dau seama dacă creșterea prețurilor a fost atât de mare și atât de bruscă, sau nu mai reușim noi să ne organizăm cum trebuie... Voi cum va descurcați? Vi se pare că s-au mărit așa tare prețurile în ultima jumătate de an?”, a fost provocarea lansată de un membru al grupului.

Când prețurile bubuie

Postarea s-a viralizat, iar răspunsurile s-au succedat cu repeziciune, astfel că s-au adunat aproape 400 de răspunsuri. Majoritatea covârșitoare a înclinat să-i dea dreptate.

„Minim 3.000 de lei pe mâncare Familie cu un bebe de 2 ani”, a scris cineva. „Da, au bubuit prețurile”, a venit imediat o adăugire..

„Urmăresc... din păcate nici noi nu putem să mai punem deoparte ceva”, a scris altul.

O familie cu trei copii a avansat cifre și mai mari. „Gătim acasă, 2 adulți și 3 copii, media e de 4.500-5.000 lei. Dar mai mâncăm și la restaurante, însă banii aceia sunt încadrați în categoria «distracție»”, a punctat cineva.

„Cam atât cheltuim și noi pe mâncare. Tot cu 3 copii, dar nu mâncăm în oraș și nu facem rabat la calitatea mâncării”, a adăugat alt membru al grupului.

„Foarte exagerat au crescut prețurile, te duci cu 100 de lei, iei 3, 4 chestii ieftine și gata banii, dar tot gol e frigiderul și flamandă e toată familia. Banii se duc pe facturi”, a fost altă opinie.

Cu cât s-a scumpit, de fapt, mâncarea

Altcineva a afirmat că față de anul trecut, coșul săptămânal la aceleași produse a crescut cu peste 50%.

„De la un coș de 400 lei săptămânal anul trecut cam cu aceleași produse acum este 650 lei per săptămâna”, a fost mesajul.

Alt membru al grupului a ținut să precizeze în răspunsul dat că autorii mesajului inițial au dreptate și că nu greșesc cu nimic atunci când susțin că banii nu le mai ajung. Acum, la o singură vizită la supermarket a ajuns să cheltuiască aproape cât cheltuia anul trecut la două, adică o creștere de circa 90%.

„Nu e vina voastră Nici noi nu ne mai descurcăm. Tot în 1500 lei ne încadram cu cumpărături, de 2 ori pe lună. 750 lei aproximativ la o vizită de cumpărături. Acum plătim aceleași lucruri cumpărate la o vizită cu 1.200-1.400 lei...”

Două pungi de cumpărături nu mari echivalează cu aproape 600 de lei. Însă, la întrebările colegilor de grup, autorul comentariului dă asigurări că nu a cumpărat fructe de mare sau alte mâncăruri scumpe, ci doar „mărunțișuri”, în special legume.

„Am ieșit în weekend din Mega cu 2 sacoșe. 570 lei. Dar din păcate, nu fructe de mare, nu icre negre. Am luat doar carne tocată pentru ciorbă, legumele specifice, țelină, morcovi, ardei, ceapă etc. Fructe, niște pește congelat, cașcaval, lapte și cereale”, a venit completarea.

Frigiderul e gol

Altcineva a recunoscut că deși primește o parte din mâncare de la țară, plătește aproape dublu pe mâncare față de anul trecut.

„Doamne, da, s-au mărit groaznic prețurile! Și noi anul trecut ne descurcam cu 1.500 lei pe lună plus ajutor de la țară. Acum... sărim de 2.500 pe lună și parcă tot gol e frigiderul”, a scris el.

Un membru al grupului a făcut rapid conexiunea între scumpiri și depresii. „Uite din cauza asta ajungeți la depresii... Timpurile în care trăim sunt de așa natură încât să nu îți mai ajungă”, a spus el.

O altă părere este că multe alimente nu doar că au ajuns să coste dublu, ci chiar s-au triplat, în ultimii 2-3 ani.

„Da, multe s-au triplat, noi țineam foarte bine evidența în ultimii 3 ani și efectiv am pe aceleași produse și cost triplu. Ne descurcam super lejer cu 1.500-1.800 de lei pe mâncare în 2024. De exemplu, în 2025 și 2026 am ajuns la 3.000, aceleași chestii. Familie de 3, cu copil mic, deci nu avem variațiuni foarte mari pe produse”, a fost alt punct de vedere.

Concluzia este că practic calitatea vieții scade de la lună la lună, a rezumat cineva. „Eu folosesc o aplicație în care trec fiecare ban cheltuit, dar parcă o iau razna când văd cum cresc sumele în fiecare luna, iar calitatea vieții și a produselor scade”, a conchis persoana respectivă.

Altcineva a amintit că și conform Eurostat, România este campioană europeană absolută la inflație și creșterea prețurilor. „Doi adulți și un copil (3ani) gătim acasă, și ne ajung undeva la 3.000 de lei pe lună”, a fost alt mesaj.

„Exact în aceeași situație suntem și noi. Anul trecut cu bonurile de masă ale soțului în valoare de 800 lei, ne descurcam perfect. Dar de câteva luni, deja consumăm cam 2.500 de lei lunar pentru mâncare. Și sincer tras. Nu mai luăm snacks-uri că înainte, dulciuri. Căutăm oferte, au bubuit prețurile”, a scris cineva.

„La o vizită la Kaufland sau Lidl las 250-300 de lei și ies cu două sacoșe de produse obișnuite, nu de lux. Cu 3.300 de lei eu și 4.000 de lei soțul meu, cu toate cheltuielile neprevăzute care apar, rareori putem pune ceva deoparte. Și nu suntem cheltuitori, nu avem rate. Au crescut cheltuielile cu mâncarea, facturile au explodat, ceea ce plătim la utilități e din ce în ce mai scump, cum să mai ajungă banii? Nu mai spun de medicamente, care sunt tot mai scumpe de la o lună la altă, și de care suntem dependenți, după o anumită vârstă”, a constat amar o doamnă.

Soluțiile angajatei unui magazin

„Mai reducem din ele cumpărăm, doar strictul necesar”, a scris cineva.

Răspunsul a venit imediat. „De acord, doar că problema e că nici măcar cu strictul necesar nu simt că ne mai încadrăm în buget. În momentul în care o pâine e 7 lei și un kilogram de piept de pui imediat e 40 de lei, e cam greu să te încadrezi în buget”, a scris cineva.

Altcineva, o femeie care lucrează chiar într-un magazin, a observat același lucru. O rețetă, spune ea, este să se caute tot mai mult doar produse ieftine, chiar dacă este de presupus că și de o calitate mai slabă, plus ofertele zilei și a săptămânii.

„Da, s-au scumpit exagerat de mult. Lucrez în magazin și îmi fac 95% din cumpărături acolo și văd diferența de preț ( mai ales că sunt cam aceleași produse pe care le cumpăr). Când e vreo reducere sau ofertă la alimente neperisabile pe care știu că le consumăm în mod frecvent, cumpăr mai mult - conserve, borcane etc. La produsele de curățenie am testat variantele mai ieftine și în proporție de 80% astea le folosesc. Caut și acolo reduceri gen 1+1gratis sau cupoane cu 40% reducere la detergent, de exemplu, mai prind. Dar cam asta făceam oricum și înainte, plus lista de cumpărături făcută de acasă. Încercăm să facem risipă mai puțină, cumpărăm carnea și o porționăm și băgăm la congelator. Decât să gătesc pe 3 zile, dar să se arunce jumătate mai bine gătesc zilnic sau la 2 zile, dar măcar știu că nu prea rămâne nimic de aruncat. Am redus mult cumpăratul de dulciuri și snacksuri etc. Mai bine cumpăr fructe și de ex ceva mai special când e vreo oferta gen sirop de arțar sau scoici sau mai știu eu ce dacă vrem ceva fancy”, a scris ea.

Vești proaste din partea experților

Dacă oamenii sunt deja disperați și spun că nu mai fac față scumpirilor care le erodează permanent calitatea vieții și le dau peste cap planurile, experții spun că inflația va exploda și mai mult în următoarea perioadă. Creșterea prețurilor la energie, în lipsa unor intervenții ferme a autorităților, se propagă și mai mult în inflație și dă peste cap prețurile produselor pe rafturi. Inflația va depăși curând 10%, iar unii experți susțin că deja acest lucru s-a întâmplat.

Într-un articol de opinie, Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale, susține că inflaţia din aprilie va depăşi 10%, iar veștile nu sunt deloc bune nici pentru lunile viitoare.

„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preţurilor la energie a determinat creşterea inflaţiei peste aşteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%”, a punctat Marinescu.

Nici analistul economic Adrian Negrescu nu este deloc optimist. În opinia sa, inflația va continua să crească în următoarele luni și abia pe final de anal ar putea începe să mai scadă. Acest lucru se traduce în prețuri mai mari. Pe de altă parte, odată cu scăderea dramatică a consumului, producătorii și supermarketurile au o marjă tot mai mică în care să se încadreze. Puterea de cumpărare a populației este tot mai mică, iar mâncarea ajunge să se strice pe rafturile magazinelor sau pe tarabe, în piețe.

„Prețurile sunt ca un elastic. Tragi de ele, tragi, dar ele se întind. Însă nu se mai pot întinde la nesfârșit. La un moment dat, tragi de elastic și ți se rupe brusc. Așa e și cu prețurile. Populația nu mai poate suporta multe creșteri de prețuri, magazinele riscă să nu-și marfa. De fapt, deja începe să se ajungă acolo. Oamenii cumpără parizer, iau la suta de grame, cei mai mulți. Semnalele nu sunt deloc bune, iar dilema comercianților e cât pot să mai crească prețurile sau cât le mai pot menține, dar fără să riște să iasă în pagubă”, a conchis Adrian Negrescu.

Vești proaste a dat și Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România. Într-o intervenție la Radio România Actualități, expertul a confirmat că prețurile nu se vor opri din creștere, ba chiar scumpirile ar putea fi accelerate.

„Au crescut prețurile pentru tot ce înseamnă produse de energie, adică, combustibil, energie electrică, gaz metan. Lucrurile astea se vor vedea în toate prețurile bunurilor servicii, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar se vor vedea. Din această cauză mă aștept ca în lunile următoare să avem în continuare o majorare a ratei inflației”, a afirmat Codirlașu.