Meteorologii explică furtuna rară care a lovit Capitala: a fost o „supercelulă”. Când ar putea lovi din nou acest fenomen extrem

Capitala a fost lovită de o furtună supercelulară care a făcut a făcut o victimă și pagube importante. Specialiștii ANM arată ca, deși fenomenul este mai rar, astfel de furtuni s-ar putea produce și în perioada următoare.

Furtuna puternică de joi, 17 iulie, a făcut victime și a produs pagube importante în Capitală și în județul Ilfov. O femeie a murit în Otopeni, după ce un acoperiș a fost smuls de vânt, mai multe străzi au fost blocate de zeci de copaci doborâți, iar peste 700 de oameni au sunat la 112 solicitând intervenția autorităților.

„Efecte semnificative au fost înregistrate în localitatea Otopeni (județul Ilfov), unde o femeie în vârstă de 49 de ani, aflată în locuința sa de la etajul 5 al unui bloc, a fost lovită de elemente de acoperiș desprinse de la un imobil învecinat. Echipajele de intervenție sosite la fața locului au constatat decesul acesteia. Totodată, în municipiul București, două persoane au fost rănite după ce au fost lovite de crengi sau copaci căzuți din cauza vântului puternic. Victimele au fost evaluate medical la fața locului și transportate ulterior la spital, conștiente”, a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Cum s-a format furtuna supercelulară care a măturat Capitala

Mihai Timu, meteorolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a explicat că fenomenele meteo de intensitate extremă care au afectat zona Capitalei au fost cauzate de o „supercelulă”, adică o furtună severă caracterizată prin prezența unui curent ascendent puternic și rotativ.

„În general, când vorbim de instabilitate, de un mediu instabil, ne referim la celule simple, multicelule, dar și la aceste supercelule, care au și mișcare de rotație. Acest lucru le face să aibă un timp de viață mai lung față de celelalte, care, în general, durează o jumătate de oră, poate un sfert de oră. Această supercelulă s-a format undeva înainte de București, între nordul județului Teleorman, nord-estul județului Giurgiu și sudul județului Dâmbovița și a avut o traiectorie vest-est, ceea ce a făcut să traverseze și parțial nordul municipiului București, unde am înregistrat-o. De obicei, aceste supercelule, pe lângă averse torențiale și descărcări electrice frecvente, grindină de dimensiuni medii și mari, determină și intensificări puternice ale vântului la nivelul solului. Exact asta s-a întâmplat”, a precizat meteorologul Mihai Timu.

Supercelulele se formează în principal în perioada verii, într-un mediu instabil, iar printre „ingredientele” lor se numără aerul cald, umed și o anumită forfecare a vântului pe verticală în primii șase kilometri.

„Cu cât această forfecare este mai mare, cu atât șansele de a se forma supercelule cresc. Noi am depășit 20 de metri pe secundă în primii 6 kilometri. Cu cât viteza vântului crește pe verticală și este mai semnificativă, cu atât furtuna are șanse să se rotească, să apară acel mesociclon, cum îi spunem noi, care s-a văzut și pe radar, în câmpul de viteze radiale al radarului. Dacă această creștere este mai mică, avem doar celule simple, multicelule, adică acele averse cu descărcări electrice. Câteva descărcări și furtuna a trecut. Dar supercelulele sunt mai violente”, explică reprezentantul Administrației Naționale de Meteorologie.

ANM a emis, joi, Cod Roșu de vânt puternic, inițial pentru municipiul București, apoi au urmat județele Ilfov (jumătatea de nord), Ialomița și Constanța, aceasta fiind și traiectoria supercelulei care a determinat și vântul puternic la București.

„La stațiile meteo am înregistrat undeva în jur de 80-85 km/h. Vorbesc strict de stații. Între stații, în funcție de cum se canalizează vântul, e posibil să fie și viteze mai mari. În Ialomița am atins chiar 101 km/h, la stația noastră de la Slobozia. Deci au fost și rafale de peste 80-90 km/h, practic, pragul Codului Roșu”, a precizat meteorologul.

Vara, anotimpul „supercelulelor”

La începutul verii, un fenomen asemănător a avut loc în regiunea Oltenia, unde o furtună violentă a adus grindină de 6-8 centimetri. Supercelula poate cauza uneori grindină, alteori vânt puternic sau cantități mari de apă, toate putând produce daune importante. Astfel de fenomene violente au devenit tot mai intense în ultimii ani, una dintre cauze fiind atribuită de specialiști schimbărilor climatice.

„Se mai pot forma, mai ales când avem contraste de masă de aer, schimburi de masă. De exemplu, săptămâna viitoare avem din nou o pătrundere de aer cald nord-african și este posibil ca spre sfârșitul săptămânii viitoare să avem o nouă pătrundere de aer mai rece dinspre Europa Centrală și, când apar contraste termice de acest fel, pot apărea astfel furtuni mai violente, inclusiv supercelule”, arată meteorologul.

Totuși, locul exact unde ar putea lovi aceste furtuni și intensitatea lor nu pot fi estimate decât cu cel mult o zi, poate două, înainte de a se produce. Ele se produc pe câțiva kilometri și este dificil de identificat locul exact de formare și evoluția lor, ci doar arealul în care se vor înregistra, explică specialistul de la ANM.