VIDEO Care sunt diferenţele între sistemul de justiţie american şi cel românesc

Cristian Terhes, preot greco-catolic în Statele Unite ale Americii, a explicat la Adevărul Live în ce fel se diferenţiază tratarea cazurilor de corupţie în SUA faţă de România. De asemenea, Terhes a vorbit şi despre cum se văd din diaspora primele luni de mandat ale lui Klaus Iohannis la Cotroceni.

Principalele declaraţii ale preotului Cristian Terheş, preşedintele Coaliţiei Românilor pentru combaterea corupţiei:

Corupţia a devenit un subiect care îi preocupă atât pe românii din ţară, cât şi pe cei din SUA. Ideea acestei coaliţii ne-a venit, românilor din SUA, după „Marţea Neagră“ din decembrie 2013. Atunci am zis că ar fi bine să le oferim românilor din ţară o perspectivă diferită asupra luptei anticorupţie.

Există diferenţe în ceea ce priveşte modul în care se desfăşoară o anchetă în SUA faţă de România. Urmărim atent ce se petrece în ţară şi am observat că nu trece aproape nicio zi fără ca o persoană importantă să fie reţinută sau arestată. Dar urmărim şi ştirile din SUA şi, în ultima vreme, toată media a vorbit despre cazul preşedintelui Senatului statului New York, care a fost pus sub acuzare de către agenţii federali. Şi atunci am decis să urmăresc cum se face o anchetă asupra unui înalt oficial în SUA (care ar fi, oarecum, echivalentul domnului Tăriceanu la noi) şi cum se face o anchetă similară în România. Am găsit cel puţin  şapte diferenţe.

Prima diferenţă: lipsa imunităţii parlamentare la americani

Există în SUA un alt fel de imunitate -  pentru declaraţiile politice. Însă pentru americani este de neconceput ca un politician să fure, să fie prins, pus sub acuzare şi să fie nevoie ca ai lui colegi să voteze dacă ancheta să continue sau nu. În SUA, în faţa legii toţi sunt egali – de la preşedinte la parlamentari şi la simpli cetăţeni. Dar există şi riscul de a avea un preşedinte dictatorial, care să le dea ordin procurorilor să aresteze jumătate din Congres. Şi atunci ce faci? Dacă un membru al Congresului este arestat preventiv, Poliţia trebuie să îl ducă din arest în Congres atunci când se votează o lege. Astfel, se creează o balanţă între puterea executivă şi puterea legislativă.

Despre cazul Şova:

Ne surprinde faptul că cei din Parlament nu-şi dau seama de situaţia penibilă în care se pun. Practic, cei din Parlament nu ştiu ce să facă cu un nou senator sau deputat corupt.

Vizavi de ultimele evenimente în ceea ce îi priveşte pe membrii FIFA încătuşaţi care au fost protejaţi cu ajutorul unui cearşaf:

Chiar şi încătuşaţi, oamenii trebuie să beneficieze de prezumţia de nevinovăţie. Nu e un concept pur teoretic. Dacă o persoană este reţinută, înainte de a fi prezentată în faţa judecătorilor, modul în care se comportă americanii este „cu mănuşi“. Se încearcă să nu se treacă o barieră a bunului simţ.

Despre cazul Rarinca:

În SUA, dacă eşti pus sub acuzare şi ulterior se dovedeşte că procurorul a greşit, nu numai că eşti dezvinovăţit, dar trebuie să fii şi despăgubit cu bani mulţi.

Diferenţa dintre un stat democratic şi un stat totalitar este că într-un stat democratic se respectă dreptul şi libertăţile omului care este pus sub acuzare.

La urma urmei, e vorba şi de drama umană. Cei puşi sub acuzare se plâng de faptul că toţi prietenii le-au întors, invariabil, spatele. Aici e şi partea umană şi acum vorbeşte şi preotul din mine. Contează să vezi oamenii dincolo de potenţialii infractori. Când ne transformăm din oameni în brute. Ajungi să te transformi ca societate. În ultimii ani, au fost aproximativ 400 de persoane arestate preventiv şi, ulterior, achitate. Asta înseamnă 400 de familii, fiecare om e o viaţă, nu e doar un  număr pe hârtie. 

Pentru procurori este important cum tratează un caz. Şi este la fel de important cum relatează presa subiectele respective. E important ca oamenii să urmărească atent ceea ce se întâmplă. 

Despre Legea electorală:

De ani întregi, românii din SUA au solicitat schimbarea Legii electorale, astfel încât cât mai mulţi români plecaţi în străinătate să poată vota.