Valul de cutremure nu lasă Oltenia în pace. Se schimbă harta seismică
0Zona seismică din Oltenia devine una care trebuie luată în serios din acest moment, pentru că potențialul ei a fost scos din hibernare, atrag atenția experții.
Pământul continuă să se cutremure în apropiere de Târgu-Jiu, iar unele dintre replicile seismului de marți, care a fost măsurat în zona epicentrală cu o magnitudine de peste 7 grade, au avut intensități care nu sunt de neglijat.
Concret, vorbim de un roi de peste 200 de replici ale seismului din Oltenia. Conform European-Mediterranean Seismological Centre, un ONG care derulează un Sistem de Alertă la Cutremur pentru Consiliul Europei, opt astfel de replici au avut loc în noaptea de miercuri spre joi, cele mai puternice fiind înregistrate la 03.07 (magnitudine 4,2 grade pe scara Richter) și la 23.28 (magnitudine 3,9 grade pe scara Richter).
Apoi, și în cursul zilei de joi, replicile au continuat să fie înregistrate de seismografele specialiștilor. Astfel, numai în prima parte a zilei au avut loc cinci seisme, la orele 07.55, 8.21, 12.27, 13.00 și 14.38, iar intensitățile acestora au fost între 2,1 și 2,7. Toate aceste cutremure s-au produs la adâncimi între 3 și 15 kilometri. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine de peste 5 grade foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 pe scara Richter a fost produs în 1943, la adâncimea de 9,9 kilometri. Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost în 1912 – 4,5, adâncime 10 kilometri, 1916 – 3,9 adâncime 10 kilometri, 1962 – 4, adâncime 16 kilometri şi 1963 – 4,5, adâncime 10 kilometri.
Se schimbă harta seismică
Cu toate că nu se poate pune problema ca Gorjul să devină noua Vrancea, harta seismică a României se va schimba. Profesorul Gheorghe Mărmureanu, fost director general al INCDFP și membru al Societății Române de Fizică și al American Society of Civil Engineers - Mechanical Divsion, susține că în zona Olteniei se pot produce seisme și în zone mai apropiate de Craiova. „Acum putem avea seisme destul de puternice pe linia Craiova, Târgu-Jiu până sub Munții Carpați. Oricum, la cutremure mari în Oltenia mă așteptam de multă vreme. Pot să spun că eram cu ochii pe Gorj, ca să zic așa, pentru că seisme mari urmau să vină. A fost ca un fel de hibernare. În secolele XIII, XIV, XV și XVI, în Oltenia s-au prăbușit biserici din cauza unor astfel de seisme puternice. Cutremurele mici înregistrate în Oltenia în ultima perioadă au fost numai o pistă falsă, până când sistemul s-a încărcat, iar acum a venit cu această descărcare violentă. Partea bună este că este clar că acolo sistemul s-a descărcat de forțe și mai vin numai replici. Și alea din ce în ce mai mici, în general”, a precizat Gheorghe Mărmureanu pentru „Adevărul”.
Cum se produc cutremurele
Pentru a înțelege modul în care se produc cutremurele trebuie să înțelegem că scoarța terestră este învelișul exterior al Pământului, care ajunge până la adâncimi de 200-300 de kilometri, conform experților.
Sub scoarța terestră se găsește cel mai gros strat, denumit mantaua Pământului, care are o grosime de 2.900 de kilometri și este formată din rocă parțial topită și foarte fierbinte. Sub mantaua Pământului se găsește nucleul. Importantă în formarea cutremurelor este mantaua, pentru că pe ea plutesc plăcile continentale și oceanice, care din acest motiv sunt într-o mișcare permanentă. Cutremurele apar la nivelul zonelor de contact dintre plăcile tectonice. Toate regiunile renumite pentru cutremure se află la îmbinarea a două plăci tectonice. Plăcile continuă să se deplaseze, în timp ce marginile lor rămân prinse, conducând la întinderea lor asemenea unui arc, până când plăcile se desprind una față de alta printr-un șoc gigantic, care la suprafață Pământului se manifestă cu un cutremur, care poate dura de la câteva secunde la câteva minute.
România se află pe trei subplăci tectonice principale, cea est-europeană în zona Moldovei și se deplasează de la est către vest, cea Moesică în zona Câmpiei Române și Dobrogei, și cea panonică care acoperă zona de vest, care interacționează fix în zona Vrancea, iar tensiunile dintre acestea se traduc prin seismicitate ridicată.