Totul despre faza „Din uşă în uşă“ a recensământului
0Din data de 16 mai începe faza a doua a Recensământului 2021 în care operatorul va face interviuri faţă-în-faţă cu cei care nu s-au autorecenzat online, iar amenzile pentru refuzul de a participa pot ajunge la 3.000 de lei.
Etapa de autorecenzare a Recensământului 2021 (RPL2021) se apropie de final, aceasta putându-se realiza până la 15 mai. Ulterior, se va trece la faza în care recenzorii merg pe teren, ca în anii trecuţi, singura diferenţă fiind că la interviul cu cetăţenii operatorii nu mai folosesc formulare pe hârtie, ci unele electronice, pe tablete.
Din punct de vedere tehnic, în această fază a recensământului, în perioada 16 mai - 17 iulie, fiecare recenzor care va merge în teren va avea o listă, pentru fiecare adresă, cu CNP-urile (parţial anonimizate) pentru persoanele care s-au autorecenzat şi CNP-urile (parţial anonimizate) pentru care trebuie desfăşurat interviul. Prin urmare, dacă la o adresă s-au autorecenzat toate persoanele care s-au preînregistrat, recenzorul nu va mai merge.
Fiecare localitate este împărţită în sectoare de recensământ. Un recenzor efectuează recenzarea într-un sector de recensământ. Practic, acesta va lua în evidenţă fiecare locuinţă, având datoria să viziteze fiecare casă din sectorul de recensământ repartizat, nefiind nevoie de vreun demers din partea persoanei recenzate. Institutul Naţional de Statistică (INS) subliniază că fiecare recenzor are obligaţia de a prezenta legitimaţia cu însemnele recensământului (RPL2021), că relaţia dintre acesta şi cetăţean este una total confidenţială şi că nu se fac înregistrări video sau audio la interviu. Oficialii Institutului mai atrag atenţia că data vizitei planificate a recenzorului poate fi modificată numai în cazuri excepţionale. Şi asta pentru că RPL2021 urmează un calendar fix, construit pentru a maximiza eficienţa şi coordonarea personalului de recenzare din teren.
Durata activităţii de recenzare faţă-în-faţă depinde de numărul de secţiuni ale chestionarului la care fiecare persoană trebuie să răspundă. Acest număr poate fi diferit în funcţie de datele preexistente în sursele administrative, de numărul de persoane din care este alcătuită gospodăria şi de caracteristicile demo-socio-economice ale fiecărei persoane (care dau număr diferit de întrebări la care o persoană trebuie să răspundă). În mod normal, durata de recenzare poate varia între 3 şi 10 minute per persoană.
Foarte important, refuzul de a răspunde la întrebările recenzorului se amendează cu sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei.
Trei din patru români îşi iau ziua liberă
Potrivit ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, peste 6,5 milioane de români s-au autorecenzat până în momentul de faţă. În plus, conform celui mai recent studiu Reveal Marketing Research, majoritatea românilor din mediul urban care nu au participat la recensământ intenţionează să se autorecenzeze până la jumatatea lunii mai.
Dacă ne referim la intenţia românilor din mediul urban care nu au participat până în prezent la recensământ, aceştia declară într-o proporţie de 88% că îşi doresc să participe, 68% dintre aceştia preferând modalitatea autorecenzării. În ceea ce priveşte ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare, 74% dintre respondenţi intentionează să îşi ia liber, în timp ce 26% declară că nu doresc să beneficieze de ziua liberă, sau că nu este cazul (pensionari, nesalariaţi etc.).
Avantajele recensământului
Peste trei sferturi dintre românii din mediul urban consideră că recensământul ar trebui organizat mai des decât este în prezent. „Având în vedere că au trecut 11 ani de la ultimul Recensământ general al populaţiei şi locuinţelor, românii din mediul urban sunt de părere că recensământul ar trebui organizat o dată la 5 ani sau chiar mai des”, a transmis Reveal Marketing Research.
Românii consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituţiile de stat, decât populaţia generală. Astfel, aproximativ 75% dintre români spun că instituţiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale şi cele publice vor beneficia de pe urma organizării recensământului şi doar 50% dintre aceştia consideră populaţia generală un beneficiar. Concret, printre avantajele organizării recensământului, românii enumeră, în top, o imagine de ansamblu cât mai relevantă a structurii populaţiei (65%) şi posibilitatea calculării exacte a densităţii populaţiei din motive tehnice – consum utilităţi şi necesar de spaţii publice precum şcoli sau facilităţi medicale (64%).