Titi Aur, supărat pe instructorii auto: Școlile de șoferi, sursa carnagiului de pe șosele

Piloții de raliu Titi Aur și Vali Porcișteanu avertizează că programele școlilor de șoferi nu mai pot forma conducători auto care să poată face față traficului actual. Nici examenul pentru obținerea permisului nu mai este ce trebuie.

Cei doi experți în conducere defensivă arată că acesta verifică doar dacă viitorul șofer știe să miște mașina, nu și dacă poate să reacționeze în condiții extreme. Iar toate acestea se reflectă în carnagiul de pe șosele.

Numărul mare al accidentelor rutiere grave din România este o urmare directă a modului în care sunt pregătiți viitorii șoferi, atrage atenția, într-o scrisoare deschisă, multiplul campion de raliuri Titi Aur.

Acesta susține că programele școlilor de șoferi sunt total depășite, iar testele la care sunt supuși viitorii conducători auto nu sunt conform realităților din trafic.

„Sunt Titi Aur și mi-am petrecut toată viața de până acum în domeniul conducerii autovehiculelor: de plăcere, de nevoie, pentru performanță – multe curse automobilistice și multe titluri câștigate, iar în ultima parte a activității sportive, dar și după ce am încheiat-o, am fost și sunt implicat în creșterea siguranței rutiere, în mod special în pregătirea conducătorilor de autovehicule și motociclete pentru a conduce în siguranță pe drumurile publice. (...) Din 2013 am declanșat un amplu proiect de studiere și cercetare a metodelor prin care se poate îmbunătăți siguranța conducătorilor de autovehicule și motociclete. A scăzut calitatea pregătirii, pentru ca înainte de ’90, pentru obtinerea unui permis de conducător auto se făceau:

- Examen psihologic cu testarea reflexelor și abilităților cu: strungulețul, simulatorul de testare coordonare mâini/picioare etc. – NU SE MAI FACE!

- Poligon și examen în poligon – NU SE MAI FACE!

- Conducere și examen pe timp de noapte – NU SE MAI FACE!

- Prezența la orele de teorie la școlile de șoferi este în medie cu 50% mai mică, comparativ cu cea din anii ’80”, explică Titi Aur.

Instructori slab pregătiți

La rândul lui, fostul campion naţional la raliuri și expert în conducere defensivă Valentin Porcişteanu a declarat pentru „Adevărul“ de ce șoferii de azi sunt foarte nepregătiți.

„Tinerii șoferi nu au multe noțiuni necesare. Nu știu cum să gestioneze situațiile periculoase, nu știu să se ferească de ele, nu au nicio pregătire în acest sens! Nu știu să conducă la viteze mari, nu au pregătire pentru utilizarea autostrăzilor. Nimeni nu îi învață asta. În plus, testarea psihologică și medicală sunt precare ca să nu spun superficiale. Ce trebuie făcut? Trebuie schimbat tot sistemul de pregătire, adică trebuie updatat la vremurile în care trăim, actualizat cu toate cele necesare. În plus, pregătirea instructorilor trebuie să fie mult mai complexă, iar acordarea atesatatelor de instructori trebuie să fie mult mai severă. Azi oricine poate să fie instructor auto după un examen foarte ușor și la îndemâna oricui. Revenind la cei care vor să devină șoferi, sunt necesare mai multe ore de pregătire, cu o altă programa mult mai variată. În plus trebuie schimbate și normele de evaluare! În prezent, examinatorul verifică dacă viitorul șofer știe să «miște mașina» cu o viteză foarte mică și să respecte regulile, nu e supus la teste mai ample, în condiții extreme. În fine, trebuie făcut ceva și pentru cei care sunt deja șoferi de mulți ani. Sunt necesare, cred eu, o serie de cursuri din 5 în 5 ani, să zic“, a precizat Vali Porcișteanu.

8.000 de accidente grave pe an

„Conform datelor oficiale, în perioada 2004-2019 am avut, în medie, aproximativ 8.000 de accidente grave pe an. În 2020, numărul acestora a scăzut natural, pentru că am circulat mai puțin (pandemia COVID). Iar în 2021, conform noilor criterii de raportare, numărul de accidente grave a scăzut BRUSC, la aproximativ 4.000 pe an. Eu sunt de acord cu alinierea la criteriile europene, dar asta nu ar trebui să însemne o lipsă totală de acțiune a autorităților, pe motiv că... «au scăzut accidentele grave cu 40%». Clasamentul adevărului ar trebui să se facă raportând numărul de morți, răniți grav, respectiv răniți ușor, la numărul de kilometri parcurși. Conform acestui criteriu, situația europeană este următoarea: țările nordice au 22-25 de morți la 10 miliarde de kilometri parcurși, media europeană este de 70 de morți, penultima țară, Bulgaria, are 180 de morți, iar România are peste 300 de morți la 10 miliarde de kilometri parcurși”, a precizat Titi Aur.