Tensiuni din cauza banilor între judecătorii din CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție
0Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cerut marți preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să comunice procentul alocat anul trecut de Guvern instanţelor din totalul sumelor necesare pentru plata restanțelor salariale și a ținut cont la alocarea banilor.
După ce membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii au solicitat preşedintelui ICCJ să li se comunice care este procentul alocat instanţelor judecătoreşti, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative, miercuri adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a adoptat o rezoluție.
”Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reafirmă nevoia de preocupare faţă de drepturile şi nevoile justiţiabililor, de respect reciproc, de deferenţă şi de recunoaştere a ierarhiilor profesionale în toate acţiunile publice, asumate la nivel nominal, care provin de la instituţiile sistemului judiciar sau de la organisme interne ale acestora. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie subliniază nevoia de solidaritate internă a sistemului judiciar, de coeziune a întregului corp al judecătorilor şi de respect şi consideraţie dintre acesta şi celelalte profesii juridice, precum şi faţă de justiţiabili în general.
Toate acestea constituie premise fundamentale şi indispensabile pentru consolidarea prestigiului justiţiei, ca putere a statului şi ca serviciu public, precum şi pentru apărarea în mod durabil a independenţei acesteia. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reamintesc că, atât în raporturile din afara, cât şi în cele din interiorul sistemului judiciar, reprezentanţii puterilor statului, precum şi ai autorităţilor şi instituţiilor publice, au obligaţia legală de a acţiona cu respectarea propriilor competenţe şi în conformitate cu principiul cooperării loiale dintre autorităţile statului. În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia”, se arată în rezoluție.
În document se mai arată că chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi doar cu privire la ,,elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor” şi la ,,emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor.”
”Modalitatea în care preşedintele instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate. În acest context, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă solidaritatea şi susţinerea faţă de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte exercitarea de către acesta a plenitudinii atribuţiilor conferite prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, precum şi în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, fără interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”, se mai arată în document.
Rezoluția a fost adoptată, în unanimitate, în Adunarea Generală a Judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, convocată la solicitarea a 48 de judecători, prin votul a 72 de judecători din totalul de 101 de judecători în funcţie.