SURSE: UPI, noul serviciul secret al Internelor, va avea cu 700 de angajaţi mai puţin decât DIPI. Dispare sporul anticorupţie, de 30 la sută din salariu

Unitatea de Protecţie Internă (UPI) va deveni funcţională la două luni de la publicarea ordonanţei prin care se înfiinţează, noua structură urmând să aibă 1.800 de angajaţi, în loc de 2.500 câţi are actualul Departament de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), au declarat  surse din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care au precizat că din salariile angajaţilor UPI va dispărea sporul anticorupţie, de 30 la sută, existent acum la DIPI.

 Unitatea de Protecţie Internă (UPI) va avea 1.800 de angajaţi, în loc de 2.500 câţi are Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) în prezent, au declarat, pentru News.ro, surse din MAI.

Aproximativ două luni va dura de când se publică ordonanţa de înfiinţare a UPI până când se finalizează concursurile şi unitatea devine funcţională, au mai spus sursele citate.

Ele au precizat că noii lucrători vor fi testaţi cu detectorul de minciuni atât la angajare, cât şi de fiecare dată când apar suspiciuni. Aceleaşi surse au mai declarat că vor fi verificaţi de SRI cei care vor organiza concursurile de angajare.

De asemenea, deoarece noua structură va fi militarizată, din salariile angajaţilor UPI va dispărea sporul anticorupţie, de 30 la sută, existent la nivelul DIPI, au precizat sursele citate.

Ministerul Afacerilor Interne a publicat, luni, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care desfiinţează Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) şi înfiinţează o nouă structură, Unitatea de Protecţie Internă (UPI).

"În subordinea Ministerului Afacerilor Interne se înfiinţează Unitatea de Protecţie Internă ca structură specializată, cu personalitate juridică, care desfăşoară activităţi de identificare, contracarare şi înlăturare a ameninţărilor, vulnerabilităţilor şi factorilor de risc la adresa informaţiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional şi capacităţii operaţionale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice”, se arată în ordonanţa de urgenţă supusă consultării publice.

Noua structură va fi sub control parlamentar urmând să fie transmise rapoarte, de către ministrul Afacerilor Interne, cu privire la activitatea Unităţii de Protecţie Internă în domeniul securităţii naţionale.

"Comandantul Unităţii de Protecţie Internă este cadru militar în activitate, numit în funcţie de către ministru, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Comandantul Unităţii de Protecţie Internă se subordonează nemijlocit ministrului Afacerilor Interne. Comandantul Unităţii de Protecţie Internă are calitatea de ordonator terţiar de credite în subordinea ordonatorului principal de credite”, mai este specificat în proiect.

Ordonanţa de urgenţă delimitează şi competenţele în domeniul integrităţii cadrelor din minister. Astfel, UPI nu se va mai suprapune cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) pe aceleaşi domenii de activitate. Totuşi, dacă, în activitatea de prelucrare informativă, cadrele UPI descoperă fapte de corupţie, vulnerabilităţi, ameninţări sau factori de risc, sunt obligate să anunţe DGA, iar dacă nu vizează competenţa MAI, datele se transmit celorlalte organe de stat competente, cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum SRI şi SIE.

Militarii UPI, ca şi angajaţii DIPI, nu vor avea rol de poliţie judiciară, astfel că nu vor putea face dosare penale.

"Personalul Unităţii de Protecţie Internă nu poate efectua acte de cercetare penală şi nu poate lua sau aduce la îndeplinire măsura reţinerii ori alte măsuri preventive privative sau restrictive de libertate”, se arată în documentul publicat de MAI.

De asemenea, controlul integrităţii cadrelor UPI va fi mai riguros decât în cazul angajaţilor DIPI, putând merge până la activităţi de evaluare a comportamentului simulat.

"Avizul din punct de vedere al integrităţii se acordă, de către comandantul Unităţii de Protecţie Internă, în urma unor verificări de specialitate. În cazul constatării existenţei unor suspiciuni cu privire la integritate, persoana poate fi supusă, cu acordul acesteia, evaluării comportamentului simulat”, se specifică în proiectul citat.

Verificările cu privire la comportamentul simulat pot fi făcute atât la angajare, cât şi în timpul derulării activităţii dacă apar suspiciuni.

"Refuzul de a se supune evaluării comportamentului simulat atrage excluderea din procedura de ocupare a postului. (…) Cadrele militare au obligaţia de a susţine evaluarea comportamentului simulat, în situaţia în care a fost dispusă ca urmare a constatării existenţei unor suspiciuni cu privire la integritatea acestora, în urma unor verificări de specialitate”, mai scriu oficialii MAI în proiectul de ordonanţă de urgenţă.

În momentul în care va intra în vigoare, actul normativ le va da dreptul cadrelor militare să deţină armament şi muniţie.

Toţi poliţiştii care au lucrat în DIPI, structură care se desfiinţează prin ordonanţa de urgenţă, vor fi puşi la dispoziţia ministrului. Dacă vor să lucreze în UPI şi să devină militari vor da concurs şi dacă vor fi admişi, vor depune jurământ de credinţă faţă de ţară.

"Poliţiştii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a-şi preda funcţia, respectiv de a inventaria şi preda documentele şi a bunurile aflate în gestiune, în termen de maxim 22 de zile lucrătoare de la data punerii la dispoziţie”, se mai arată în proiectul de act normativ.