Summitul NATO. Klaus Iohannis: „În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere”
0Aflat pentru ultima dată la un summit NATO în calitate de preşedinte de stat, Klaus Iohannis a făcut mai multe declaraţii în timpul conferinţei de presă de dinaintea şedinţei Consiliului de Securitate.
Lăsând deoparte caracterul aniversar al acestei întâlniri, care marchează 75 de ani de la înfiinţarea NATO şi 20 de ani de la aderarea României la această structură de securitate, el a ţinut să sublinieze importanţa evenimentul în actual context de insecuritate, caracterizând summitul drept unul „al deciziilor de substanţă”.
„În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere. Așadar, deciziile pe care urmează să le luăm în următoarele zile vor duce la acțiuni și mai eficiente pentru a consolida securitatea noastră. Unitatea şi solidaritatea reprezintă clar avantajul nostru strategic şi s-a văzut în anii de când a început agresiunea rusă împotriva Ucrainei foarte clar acest lucru”, a spus el.
Strategia de apărare înaintată
Întâlnirea celor 32 de lideri de stat de la Washington, în care Joe Biden a menţionat numele României de două ori, are o miză extrem de importantă pentru ţara noastră, pentru că discuţiile se axează pe întărirea securităţii de-a lungul flancului estic şi al Mării Negre, urmând să fie adoptată o strategie de apărare înaintată.
În acest scop, a spus preşedintele Iohannis, România va face parte dintr-un coridor de mobilitate militară, alături de Bulgaria şi Grecia, pentru că aliaţii au înţeles importanţa strategică a regiunii, în contextul în care „Rusia reprezintă nu doar acum, ci şi pe viitor cel mai mare risc la adresa securităţii euro-atlantice”.
„Pentru noi e important ca regiunea Mării Negre să fie considerată de importanță strategică. O abordare mai structurată înseamnă inclusiv creșterea prezenței aliate. Aliații adoptă măsuri de întărire a apărării aeriene pe flancul estic. Asta sigur ne privește pe noi, ne amintim de situații în care drone au căzut pe teritoriul național”, a explicat președintele.
De asemenea, Klaus Iohannisa menţionat progresele pe care le-a făcut România în domeniul securităţii şi a asigurat că „nu intenţionăm să mergem la război, ci continuăm să menţinem pacea, dar ca să poţi menţine pacea, trebuie să fii puternic”.
„România exportă securitate în zonă”
România, a spus el, s-a transformat dintr-un stat care în anii 90 cerea ajutor în unul care „exportă securitate în zonă”. Iar acest lucru este posibil pentru că peste 2% din PIB a fost direcţionat către domeniul apărării şi, în plus, ca membru care şi-a dovedit eficienţa în cadrul alianţei nord-atlantice, beneficiază de sprijin din partea NATO şi de tehnică militară modernă.
Vrem alt sistem Patriot în schimbul celui donat Ucrainei
O altă temă de discuţie a fost ajutorul militar şi nu numai pe care România l-a acordat Ucrainei de la invadarea acesteia de către Rusia, context în care Klaus Iohannis a ţinut să sublinieze că, „în ultima vreme, dăm mai mult decât cerem”, explicând apoi că facem acest lucru deoarece am devenit un stat puternic, care îşi permite să îi ajute pe alţii.
„Pretenţia, când donăm, este să fim recompensaţi în mod rezonabil”, a precizat el, şi se pare că acest lucru se va întâmplă foarte curând, pentru că negocierile cu aliatul american încep să dea roade.
Întrebat ce înseamnă acest lucru concret, în contextul în care România a donat Ucrainei sistemul de apărarea antiaeriană Patriot, preşedintele a lăsat să se înţeleagă că se doreşte un altul la schimb, „chiar dacă nu azi sau mâine”, şi că, în aşteptarea acestuia armata română ar putea primi sisteme de protecţie antiaeriană similare, care vor fi livrate mult mai rapid.