Specialist al Băncii Mondiale: În România corupţii sunt arestaţi, dar ies după un an-doi şi se bucură de averea furată
0Sistemul de justiţie din România ar trebui să pună accent pe confiscarea bunurilor furate şi returnarea acestora către păgubiţi, fiind necesară o eficienţă mai crescută pentru combaterea corupţiei, a declarat Ismail Radwan, specialist al Băncii Mondiale pentru managementul sectorului public.
"Văd că nu trece o săptămână fără ca un personaj cunoscut să nu fie anchetat. Trebuie ca sistemul judiciar din România să se axeze asupra bunurilor furate. Acestea trebuie confiscate, iar banii oamenilor trebuie recuperaţi. Politicienii şi oamenii de afaceri corupţi sunt arestaţi, dar ies după un an sau doi şi se bucură în continuare de toate bunurile pe care le-au sustras din avutul public", a afirmat Radwan la Foreign Investors Summit 2015.
El a arătat că trebuie crescută eficienţa guvernelor şi combaterea corupţiei.
Specialistul Băncii Mondiale a punctat că, în ultimul an şi jumătate, a stabilit relaţii cu Guvernul şi cu premierul pentru a rezolva o serie de probleme majore pentru crearea unei unităţi strategice care să lucreze cu Banca Mondială şi care să urmeze recomandările specifice de la Comisia Europeană.
Totodată, el a apreciat că România a realizat totuşi progrese majore în lupta împotriva corupţiei, fiind o ţară unde previziunile sunt "foarte roz".
"Guvernul face paşi siguri prin menţinerea disciplinei fiscale. Banca Mondială este fericită să sprijine acest demers şi să se asigure că România devin o destinaţie atrăgătoare pentru investiţii", a mai adăugat Radwan.
Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat în septembrie că dacă Ministerul Finanţelor nu se descurcă în privinţa executării silite, poate să predea atribuţia instituţiilor din sistemul judiciar, arătând că statul "stă pe o grămadă de hotărâri judecătoreşti", în care sunt sechestre, dar nu le execută.
"De foarte multe ori aud: «voi, cei din DNA, investigaţi, îi trimiteţi în judecată, îi ajutaţi să ajungă la puşcărie, dar banii, îi luaţi?» Şi aici este o mare problemă, pentru că nu DNA este instituţia care trebuie să confişte efectiv banii. Noi, atunci când facem o investigaţie, obligaţia noastră este să identificăm banii şi bunurile, după care să le sechestrăm. Practic, punem într-o tavă, după care oferim tava ANAF, Ministerului Finanţelor atunci când hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi ANAF-ul trebuie să execute efectiv aceste hotărâri de condamnare", a afirmat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Laura Codruţa Kovesi a susţinut că, doar în dosarele DNA, suma care trebuie confiscată de stat este de 310 milioane de euro, bani care ar putea fi folosiţi pentru dublarea salariilor medicilor.
În replică, ANAF a susţinut că valoarea prejudiciilor provenite din dosarele instrumentate de DNA cu sentinţe judecătoreşti anul trecut este de doar 150 milioane euro, nu de 300 milioane euro, iar din această sumă peste jumătate oricum nu poate fi recuperată.
ANAF a mai arătat că gradul de încărcare al instituţiei pentru activitatea de recuperare a arieratelor şi a altor sume datorate bugetului este "extrem de mare", astfel că resursa umană şi materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depăşită.