Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la şase ani şi patru luni în dosarul FNI. Decizia nu este definitivă
0Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, luni, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), decizia nefiind definitivă.
Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la două pedepse de patru ani de închisoare pentru spălare de bani, însă l-a achitat pentru instigare la delapidare. În urma contopirii pedepselor, Sorin Ovidiu Vântu ar urma să execute 6 ani şi patru luni de închisoare, dar sentinţa poate fi atacată la Curtea de Apel.
Magistraţii au decis să confişte de la Vîntu suma de 7.289.406 de dolari, bani pe care i-a obţinut în urma infracţiunii de spălare de bani. În plus, Tribunalului Bucureşti a menţinut sechestrul asupra bunurilor ce aparţin inculpatului.
În minuta şedinţei se mai arată că instanţa a respins cererea Parchetului de confiscare a sumei de 137.403.630.106 ROL (echivalentul a 5.529.321 de dolari la data prăbuşirii FNI). De asemenea, „Tribunalul Bucureşti a respins cererea Parchetului „având ca obiect confiscate de la Imobiliar Network 2002 SA şi menţinerea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile. Dispune confiscarea şi menţinerea popririi dispuse de procuror”, se mai arată în minuta şedinţei.
Trimis în judecată în 2012
În dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.
Cercetările au avut ca punct de plecare ancheta organelor judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare - BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, preciza Parchetul Instanţei Supreme.
Implicarea lui Vîntu în FNI
Potrivit probelor din dosar, din aprilie 2003 şi până în 2012, Vîntu, ştiind că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.
"Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi", arătau anchetatorii.
Procurorii precizau că "este de domeniul evidenţei" faptul că Sorin Ovidiu Vîntu "a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei" şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, "în scopul îmbogăţirii fără justă cauză".
Sorin Ovidiu Vîntu are două condamnări, una de un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi cealaltă de doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, care fusese condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.
Vîntu a stat în penitenciar din 21 iunie 2012 până în 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de închisoare, şi din 25 ianuarie până în 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare.
La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este definitivă.
Campania „25 de ani de capitalism“ şi confesiunile lui Sorin Ovidiu Vîntu: din culisele interviului