Scandalul „Manualul de istorie“. Istoricul Marius Diaconescu: „Secuii au uitat că Budapesta le-a luat autonomia“
0Istoricul Marius Diaconescu, cel care a sesizat gravele probleme de conţinut ale manualului de istorie a secuilor, consideră că în condiţiile revendicărilor naţionale faţă de statul român, secuii şi-au redescoperit conştiinţa vechilor privilegii medievale şi a autonomiei, dar au uitat că aceasta le-a fost anulată de Budapesta.
Mai mult, istoricul susţine faptul că discursul politic a preluat ca partitură principală tema autonomiei secuieşti, care este, de fapt, o mişcare naţională a maghiarilor din Transilvania.
„Conştiinţa trezită recent a autonomiei medievale serveşte excelent ca subiect de dispută şi provocare politică pentru politicienii unguri, care pot manipula, prin acest discurs, populaţia secuiască drept masă de manevră, chiar critică, împotriva caracterului unitar al statului român.
În lupta lor naţională, secuii, de fapt ungurii din sud-estul Transilvaniei, îşi caută simbolurile autonomiei medievale, fără să îşi amintească niciunul că tocmai guvernul de la Budapesta le-a luat autonomia în 1876. Imnul, steagul, uniformele militare maghiare, manualele de istorie, toate acestea au rolul cristalizării unei conştiinţe puternice, bătăioase, în noua generaţie, care va fi mult mai periculoasă decât generaţia în vârstă“, spune profesorul.
Secuii de rând sunt manipulaţi
Analizând diferenţa dintre autoguvernarea actuală şi cea din perioada autonomiei, istoricul afirmă că nu există nicio deosebire.
„Astăzi, toate satele şi oraşele maghiare au consilieri locali proporţional cu ponderea lor în rândul populaţiei, adică au majoritate absolută în localităţile secuieşti. Au reprezentanţi şi în consiliile judeţene; în două judeţe chiar le domină. Spre comparaţie, comitele secuilor, care reprezenta autoritatea centrală între secui, era, la fel, numit de regele Ungariei în Evul Mediu.
Limbajul politicienilor maghiari este dublu, iar secuii de rând sunt manipulaţi prin amestecul intenţionat al termenilor „autonomie“, „autodeterminare“, „autoguvernare“ şi „independenţă“. Orice secui va declara că luptă pentru autonomie, dar când trebuie să detalieze, vorbeşte despre independenţă. Jocul semantic este periculos, însă unii nu aud, alţii nu pricep“, susţine Diaconescu.
Citeşte şi: Autonomie, autoguvernare, autodeterminare, independenţă. Un joc de cuvinte în istoria secuilor
Epopeea unui „îndrumător“ vândut ca „manual“
„Adevărul“ a prezentat săptămâna trecută conţinutul manualului de istorie a secuilor adresat copiilor din clasele a VI-a şi a VII-a, care susţine că românii le-au fost „slugi“ şi că în timpul Primului Război Mondial, armata română a devastat şi a jefuit magazinele şi casele secuilor.
Manualul a stârnit reacţii în rândul specialiştilor, printre care istoricul Marius Diaconescu şi academicianul Ion Aurel Pop, rectorul UBB Cluj-Napoca, care acuză faptul că lucrarea abundă în inexactităţi şi falsuri istorice. Unul dintre autorii manualului, istoricul Pál-Antal Sándor, este chiar membru al Academiei din Ungaria, a relatat ieri ziarul „Adevărul“.
Acesta respinge criticile aduse de istoricii români cărţii, dar admite că aşa-numitul manual poate fi îmbunătăţit. Şi istoricul maghiar Hermann Gusztáv Mihály, cel care a coordonat redactarea lucrării, a declarat că aceasta a fost gândită, în prima fază, ca un compendiu, care să poată fi folosit şi ca „îndrumător“ pentru elevi, nu ca un manual, ca atare volumul nu a avut nevoie de aprobarea Ministerului Educaţiei de la Bucureşti.
Pe de altă parte, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, unul dintre finanţatorii acestei lucrări, susţine că volumul „Istoria secuilor“ poate fi transformat de controversa creată în jurul lui într-un bestseller.