Salarizarea magistraților, în vizorul Curții de Conturi: propuneri de reformă după audit

Curtea de Conturi a prezentat concluziile auditului privind salarizarea personalului din sistemul judiciar. Raportul arată diferențele în aplicarea sistemului de salarizare, dar și datoriile uriașe pe care statul român le are în urma proceselor privind drepturile salariale ale magistraților.

Curtea de Conturi a prezentat raportul de audit realizat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), începând din ianuarie 2024, prin care a verificat respectarea legislației privind salarizarea unitară în sistemul judiciar, în perioada 2021–2023.

Din 1 ianuarie 2023, responsabilitatea pentru gestionarea banilor folosiți pentru salariile din instanțe (curți de apel, tribunale, judecătorii etc.) a fost transferată de la Ministerul Justiției către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Instituția a preluat administrarea a aproximativ 15.000 de angajați din sistemul judiciar, datoriile pe care statul român le are către o parte dintre aceștia, provenite din drepturi câștigate în instanță, dar și un număr mare de dosare aflate în prezent pe rolul instanțelor de judecată.

Datoriile statului român în urma litigiilor de muncă

Raportul Curții de Conturi a analizat modul de funcționare al actualului sistem de salarizare a personalului din justiție.

„Raportul de audit de conformitate elaborat de Curtea de Conturi conține o analiză detaliată a principalelor constatări rezultate în urma evaluărilor efectuate, observații de audit relevante privind actualul sistem de salarizare, precum și un set de recomandări menite să contribuie la crearea unui sistem de salarizare echitabil, transparent și sustenabil în domeniul justiției”, se arată în document.

Potrivit datelor din situațiile financiare încheiate la 31 decembrie 2023, prezentate de auditori, datoriile aferente drepturilor salariale restante, stabilite prin acte administrative și hotărâri judecătorești definitive, însumează 6,8 miliarde de lei.

„Analiza modului de stabilire a salarizării personalului a evidențiat o practică neunitară, care a generat diferențe valorice semnificative la nivelul indemnizației de încadrare/salariului de bază și/sau a sporurilor acordate personalului, atât între ordonatorul principal și instanțele de judecată, cât și între instanțe, pentru toate categoriile profesionale: personal auxiliar, personal conex, funcționari publici și personal contractual, cu excepția magistraților, pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat, la nivelul ordonatorului principal de credite”, concluzionează Curtea de Conturi.

Recomandările Curții de Conturi

Auditorii au prezentat mai multe recomandări către ÎCCJ pentru a asigura coerența, claritatea și aplicarea unitară a normelor privind salarizarea personalului din justiție.

Prima dintre ele vizează inițierea demersurilor pentru promovarea unui proiect de lege a salarizării specifice domeniului justiției, pe baza unei evaluări a veniturilor pe categorii profesionale.

Altele vizează consolidarea colaborării cu instituțiile din domeniu pentru ajustarea politicii salariale și prevenirea litigiilor de muncă, întărirea rolului ÎCCJ în luarea deciziilor financiare legate de bugetele instanțelor, creșterea eficienței controlului intern pentru aplicarea corectă a drepturilor salariale și a hotărârilor judecătorești. Curtea de Conturi propune și o analiză a salariilor și sporurilor acordate personalului ÎCCJ și al instanțelor, pentru a verifica legalitatea și respectarea principiului egalității.

Sunt necesare instrumente de ordin legal care să asigure o abordare și aplicare unitară a salarizării, raportat la amploarea fenomenului litigios, mai arată raportul de audit.

„Raportul cu concluziile analizei va fi transmis Ministerului Justiției, CSM, Guvernului și Parlamentului României, pentru promovarea unor măsuri legale care să asigure o abordare unitară a salarizării personalului din autoritatea judecătorească”, a informat Curtea de Conturi.