Românii îşi nasc copiii în exil, iar în ţară toate sectoarele economiei vor intra în colaps. „Copiii născuţi în străinătate nu mai sunt români”

Ministrul Muncii a anunţat că în acest an sunt mai mulţi copii născuţi în străinătate din părinţi români decât s-au născut în România, precizând că autorităţile sunt obligate să ia măsuri pentru a-i aduce pe cetăţenii români înapoi în ţară.

Asta pentru că declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori.

Anul acesta, în premieră, s-au născut mai mulţi copii români în străinătate decât în ţară. Acesta este anunţul făcut de ministrul Muncii, Raluca Turcan, iar vestea vine după ce anul trecut, în România, s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 100 de ani. Iar declinul demografic afectează toate sectoarele economiei: PIB, buget, sustenabilitatea fondurilor de pensii, fondurile europene care se alocă în funcţie de numărul de locuitori. 

„Am avut deplasări în străinătate, ultima deplasare pe care am avut-o a fost în Spania, şi acolo deja sunt comunităţi de români decise să rămână în Spania, au copiii deja incluşi în sistemul de educaţie. Cea mai apropiată perspectivă pe care ei o au de a se întoarce în România este la pensie. Lucru care ar trebui să ne dea foarte mult de gândit, şi pentru prima dată anul acesta avem mai mulţi copii născuţi în străinătate decât în ţară. Ceea ce pentru noi este dramatic. Şi atunci suntem obligaţi moral în fiecare zi să tragem, să aducem românii în ţară. Sunt familii sparte, sunt comunităţi pur şi simplu dezmembrate pentru că mare parte dintre locuitorii de acolo au ales să lucreze în străinătate”, a declarat ministrul Muncii. 

Turcan a adăugat că soluţia pentru ca românii să se întoarcă în ţară este aceea de a mări salariile. „Sunt situaţii în care câştigă aproximativ la fel în străinătate cu cât ar câştiga în ţară, însă sistemul de educaţie funcţionează mai bine, sistemul de sănătate funcţionează mai bine, infrastructura nu se compară şi alte servicii publice sunt de asemenea mai de calitate. Şi aici este obligaţia întregului Guvern, nu poate fi rezolvată de un singur ministru”, a mai spus Turcan. 

Faptul că am ajuns să se nască mai mulţi copii români în străinătate este un dezastru demografic. 

„E un indicator al unei probleme uriaşe pe care o are societatea românească. Migraţia românească este formată din oameni tineri, şi dacă stau de ani de zile în acele ţări, dacă mai au şi copii, acei copii nu se mai contabilizează în România. Pentru că de fapt copiii aceia născuţi în străinătate nu mai sunt români. Ei vor deveni în mare parte cetăţeni ai acelor ţări, de origine românească”, subliniază sociologul Alfred Bulai. 

„Nu a interesat pe nimeni“ 

„Politicile demografice nu au existat în România pentru că nu au interesat pe nimeni, întrucât nu produc efecte imediate”, a adăugat sociologul. Acum sunt importante efectele negative şi vor fi tot mai mari, avertizează specialistul. 

Pentru ca situaţia să se remedieze, ar fi nevoie de schimbări de structură a politicilor publice. „Acestea nu sunt îmbrăţişate prea des de politicieni pentru că ele nu au niciun efect imediat. Dacă eu fac astăzi schimbări de substanţă în învăţământ, rezultatele le văd peste 15-20 de ani, timp în care se schimbă 50 de miniştri ai Educaţiei”, a punctat Alfred Bulai. 

Există şi ţări, mai spune acesta, în care meseria de mamă poate fi un job bine plătit şi din care se poate ieşi la pensie: „În Norvegia, există o sumă de 4.000 de coroane care este primită pentru creşterea copilului”.

Fenomene complexe, fără rezolvare imediată 

Potrivit profesorului Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, dramatic nu este că se nasc mai mulţi copii români într-un loc sau altul. 

„Ci că se nasc mult mai puţini români. Şi anul 2020 a fost un an critic din acest punct de vedere, pentru că au avut loc cele mai puţine naşteri din istoria României, practic. Avem un spor natural negativ. Anual, la noi mor cu câteva zeci de mii mai mulţi oameni decât se nasc. Şi asta de vreo 30 de ani”, a comentat profesorul. 

Aceasta înseamnă o depopulare constantă a ţării. Faptul că populaţia îmbătrâneşte, că sunt tot mai puţine femei care ar putea să devină mame – pentru că a crescut vârsta mamei la căsătorie şi la naşterea primului copil undeva către 30 de ani, ele nemaiavând timp să nască al doilea sau al treilea copil, mentalitatea axată pe carieră e un fenomen extrem de complex, sunt care nu pot fi rezolvate în scurt timp, indiferent de măsurile pe care ar încerca societatea să le ia, atrage atenţia profesorul Alexandrescu. 

Riscurile importului de populaţie 

În Europa, o singură ţară a reuşit să rezolve problema creşterii sporului natural, mai spune Alexandrescu: 

„Franţa a început asemenea proiecte în urmă cu 50-60 de ani. Pentru că mentalitatea oamenilor nu se schimbă de la o zi la alta. Scăderea dramatică a populaţiei înseamnă în fapt o ţară mai puţin importantă în Europa, cu perspective reduse. Suntem pe o zonă în care indiferent unde se nasc copiii, important ar fi să se nască din ce în ce mai mulţi pentru a fi asigurată rata de înlocuire. O femeie în perioada fertilă ar trebui să nască cel puţin 2 copii. Or, noi suntem în acest moment pe la 1,6-1,7. Deci mult sub 2, aşa încât pe termen scurt nu se întrevede nicio perspectivă. Alarmele au fost trase de mult, dar măsurile nu au putut fi luate”. 

O soluţie pentru ţările occidentale a fost importul de populaţie. „În cazul vesticilor, încurajarea imigrărilor a însemnat să vină români, bulgari, moldoveni, deci tot ţări europene cu o cultură europeană şi cu o dispoziţie de a efectua anumite munci pe care vesticii le consideră mai puţin atractive. Noi va însemna să aducem populaţie din Bangladesh, din Orientul Mijlociu, din Asia Centrală, deci ţări cu altă cultură, altă mentalitate, altă educaţie. Şi asta pe termen mediu şi lung înseamnă nişte probleme de adaptare cu totul şi cu totul deosebite, dificil de rezolvat pentru orice stat”, a conchis profesorul.