Foto România sub asediul gropilor: „Este dezastru!” – Ce faci când drumul îți „mănâncă” mașina și banii

Craterele apărute după ninsorile din ultimele luni fac ravagii în bugetele românilor. Din cauza drumurilor degradate, vizitele la service au devenit obligatorii, iar costurile pentru remedierea avariilor la direcție și pneuri au explodat, ajungând să coste de la câteva sute la câteva mii de lei.

Mii de gropi au apărut „peste noapte” pe aproape toate arterele principale din București, dar și pe drumurile naționale și județene, șoferii reclamând că sunt nevoiți să pătească sume considerabile pentru reparațiile mașinilor, dat fiind că asigurarea RCA nu acoperă astfel de daune și nu toți șoferii au și asigurare CASCO.

Cele mai frecvente daune sunt cele care apar la suspensii și pneuri ori capacele roților, dar sunt și situații în care se sparge rezervorul de ulei, ori din cauza denivelărilor abrupte și prea puțin vizibile dacă sunt acoperite cu apă mașinile deviază de la traseu și se izbesc de alte obstacole.

În alte situații, avariile nu apar din cauza gropilor, ci din cauza unor defecțiuni ale traverselor de dilatație provocate de ger și traficul intens. Spre exemplu, pe A1, un șofer de TIR a spart baia de ulei a autotrenului, după ce a lovit o bucată de metal ridicată dintr-o traversă de dilatație de pe carosabil. Proprietarul TIR-ului spune că pagubele s-ar putea ridica la 35.000 de euro, dacă și motorul a fost afectat.

Iar românii se întreabă ce pot face, cum pot recupera măcar o parte din banii pe care i-au plătit pentru a-și repara mașina.

„Cei care ați spart jante în gropile din București și ați mers mai departe dând în judecată primăria sau administratorul drumul, ați avut reușite sau nu merită efortul?”, a întrebat un internaut pe un grup despre trafic de pe Facebook.

Nu puțini au fost cei care i-au răspuns. „Mie nu vor să mi le schimbe pe CASCO. Aștept de 2 săptămâni răspuns la dosar”, a spus cineva. 

„PV de la poliție, din care să reiasă clar locul, amplasarea, daunele, poze clare, etc. Deviz de la service autorizat (piese + manoperă) și factura de la platformă (dacă a fost cazul). Onorariu inițial avocat - 500 lei Cam pe la III-lea termen se dă soluție, favorabilă de obicei. Sunt cazuri sș cazuri însă. Minim 1-2 ani durata”, i-a răspuns un alt internaut.

„Dacă nu luăm măsuri și ne culcăm toți "pe o ureche" că e prea greu și prea anevoios, nu o să-i forțăm niciodată să facă drumurile și infrastructura plătită cu banii și uneori cu siguranța/sănătatea noastră... După cum vedeți se merge mult pe "lasă că merge și așa", până când moare cineva. Abia apoi se iau măsuri. Exemple sunt multe, unul care-mi vine în minte acum e cel de la podul Ciurel. De ani de zile se spală pe mâini cu chichița găsită în legislație și anume cea cu neadaptarea vitezei la condițiile de drum”, atrage atenția un tânăr.

Un ghinionist povestește cum a ajuns de două ori într-o singură seară la Vulcanizare: „Am pățit-o în această seara în două ore am ajuns de două ori la vulcanizare...o dată am luat un holșurub de la limitatoare de viteză care efectiv au fost smulse de utilajele de deszăpezire, după ce am plecat de la vulcanizare...la 10 minute am luat două gropi foarte mari...una lângă cealaltă pe Timișoarei, în zona Romancierilor...dauna: anvelopa spartă în două locuri și janta îndoită... este dezastru...în schimb plătim taxe pentru aerul pe care îl respirăm”.

„Eu cred că pe premisa asta merg și ei, fraierii tac și suportă consecințele pentru că judecata este de durată și la sfârșit lumea primește bani puțini. Și decât să se ducă prin tribunale ani la rând, preferă să își repare singuri mașinile”, crede altcineva. „Trebuie acționați în instanță, trebuie să devenim procesomani că altfel nu se învață minte să își facă treaba”, întărește un tânăr. Un altul îl susține: „Da, am câstigat procesul cu primăria sector 4 ca persoană fizică și da am avut pv poliție emis, procesul a durat peste 3 ani”.

„Nici Poliția nu dă amenzi celor care administrează drumurile publice. Sector 3 plin de cratere”, completează cineva. 

Ce poți face să recuperezi paguba generată de gropile din asfalt

Un expert legal în astfel de spețe a explicat pentru „Adevărul” ce e de făcut în astfel de situații.

„În România, pentru gropile din asfalt răspund, în principal, administratorii drumurilor, răspunderea acestora putând fi angajată contravențional, civil (pentru daune), iar în anumite situații și disciplinar sau chiar penal, în funcție de gravitatea consecințelor.

Răspunderea aparține, de regulă, entității publice care are calitatea de administrator al drumului: primăria și/sau consiliul local (în București, primăriile de sector sau Primăria Municipiului București, inclusiv prin Administrația Străzilor ori alte servicii subordonate), pentru drumurile locale și de interes local; consiliul județean, pentru drumurile județene; Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru drumurile naționale și autostrăzi”, a declarat avocata Carmen Bănățeanu.

Aceasta a explicat că, pentru atragerea răspunderii este necesară, în primul rând, formularea unei sesizări către poliția rutieră sau poliția locală, privind existența gropilor care pun în pericol siguranța circulației. „În paralel sau ulterior, pot fi depuse plângeri/petiții scrise direct la administratorul drumului (primărie, consiliu județean, CNAIR), prin care se solicită remedierea defecțiunilor”, a explicat specialista.

Mai ușor de rezolvat pentru cei care au CASCO

Pe de altă parte, în situația în care a fost produs un prejudiciu (de exemplu, avarierea unui autovehicul într-o groapă), într-o primă etapă se poate urmări acoperirea prejudiciului de către asigurător, dacă există o poliță de asigurare adecvată (de regulă, CASCO).

„Dacă asigurătorul refuză plata ori nu există o astfel de poliță, se poate formula o acțiune în instanță împotriva administratorului drumului, pentru recuperarea contravalorii reparațiilor și a celorlalte pierderi suferite”, a explicat avocata.

Ce documente și fotografii sunt necesare

Pe lângă documentele și informațiile solicitate de unitatea de service și/sau de societatea de asigurări, este esențială documentarea cât mai riguroasă a incidentului (fotografii, eventuale măsurători, identificarea exactă a locului), în vederea dovedirii legăturii de cauzalitate dintre avariile produse vehiculului și groapa ori denivelarea din carosabil.

„Dacă au fost produse și vătămări corporale, pot fi solicitate atât daune materiale (cheltuieli medicale, pierderi de venit), cât și daune morale pentru suferința fizică și psihică, pe baza unor probe, precum documente medicale, adeverințe de concediu medical, chitanțe pentru tratamente etc. Pentru acțiunile în instanță întemeiate pe răspundere civilă delictuală se aplică termenul general de prescripție de 3 ani, care curge, de regulă, de la data la care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și persoana responsabilă”, a afirmat Carmen Bănățeanu.

Potrivit acesteia, în ipoteza în care neîntreținerea drumului conduce la accidente grave, soldate cu vătămări corporale grave ori decese, pot fi incidente și răspunderea penală (de exemplu, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă), analiza vizând conduita concretă a factorilor de decizie și a persoanelor responsabile cu întreținerea și semnalizarea corespunzătoare a drumului.