Exclusiv România, în bătaia rachetelor iraniene dacă americanii atacă Teheranul? Analiza care dă fiori

SUA și Iran sunt pe picior de război și există temerea că Teheranul ar putea riposta și împotriva aliaților Americii, inclusiv a României. Experții chestionați de „Adevărul” încearcă să facă lumină în privința riscurilor la care am fi expuși.

Situația în Orientul Mijlociu este extrem de tensionată, iar SUA și Iranul se privesc din nou prin lunetele armelor. Americanii au dislocat în zonă efective impresionante, inclusiv două portavioane însoțite de alte nave de luptă, iar zeci de mii de militari sunt pregătiți să acționeze. Experții susțin că forțele americane depășesc orice dislocare din ultimele două decenii, iar singura comparație valabilă ca densitate de tehnologie ar fi cu cea din 2003, dinaintea atacului asupra Irakului lui Sadam Husein.

Există însă anumite diferențe în ce privește forța care li s-ar opune, iar aceeași experți cred că iranienii pot pune mari probleme Statelor Unite. Și asta nu este tot. Vizați ar putea fi și aliații SUA, iar România e unul dintre ei.

Un război SUA - Iran ar avea implicații globale

Politologul Raluca Moldovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, este expert în Orientul Mijlociu, iar din acestă postură vorbește despre riscurile la care ar putea fi supusă România, în cazul în care SUA vor ataca Iranul.

„Un conflict deschis între Statele Unite și Iran ar avea implicații globale - în special în Orientul Mijlociu și la nivel economic - dar şi consecinţe asupra României, directe și indirecte. Iată principalele canale prin care un astfel de război ar putea afecta România: Impact economic: energie și preţuri. Creșterea prețului petrolului şi gazelor la nivel global – un conflict major în zona Golfului Persic aproape sigur ar tensiona aprovizionarea cu energie și ar crește costurile internaționale ale petrolului, care se resimt în Europa inclusiv prin prețuri mai mari la combustibili și energie electrică. Aceasta deoarece o mare parte a petrolului transportat global trece prin Strâmtoarea Hormuz, vulnerabilă la blocaje sau atacuri în timpul unui conflict US-Iran”, explică Raluca Moldovan.

România, ca stat membru al UE, ar simți aceste efecte prin scumpiri ale importurilor energetice, punctează ea. În ce privește securitatea și politica de apărare, pornind de la ideea că SUA au NATO şi România ca aliat militar, există anumite riscuri.

Am fi afectați indirect

„România este membru al NATO, iar un război între SUA și Iran ar tensiona Alianța atlantica – inclusiv prioritizarea resurselor americane spre Orientul Mijlociu în detrimentul sprijinului în Europa de Est. O eventuală retragere sau redirecționare a forțelor americane ar putea reduce umbrela de securitate din flancul estic, de care România depinde strategic pentru descurajarea amenințărilor, în special cele venite dinspre Rusia”, explică Raluca Moldovan.

În principiu, România ar putea fi utilă Statelor Unite, iar bazele militare NATO ar putea deveni importante pentru Washington.

„România găzduiește baze militare NATO cu prezență americană (inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și infrastructuri extinse la Mihail Kogălniceanu). În contextul unui război larg, aceste baze ar deveni fie mai importante ca puncte logistice de proiecție a puterii, fie pot fi supuse unei presiuni strategice de redefinire a priorităților militare”, precizează ea.

În ce privește riscurile de securitate, acestea sunt mai degrabă indirecte.

„Turbulențele din Orientul Mijlociu ar putea intensifica amenințările hibride sau cibernetice împotriva statelor membre NATO – inclusiv România – deoarece actorii non-statali sau regimuri ostile pot profita de situație pentru atacuri sau operațiuni de influență. Societățile și infrastructurile critice sunt tot mai expuse acestor tipuri de riscuri”, subliniază Raluca Moldovan.

Deprecierea leului și turbulențele, printre scenariile luate în calcul

În schimb, implicațiile financiare și economice ar fi mai largi.

„Piețele financiare și economiile emergente tind să fie volatile în perioade de incertitudine strategică. România, ca economie deschisă integrată în UE, ar putea resimți scăderi ale investițiilor străine, deprecierea leului sau turbulențe ale pieței de capital pe măsură ce investitorii caută active “sigure”. Exporturile către piețe externe pot fi afectate dacă lanțurile de aprovizionare globale sunt perturbate”, adaugă experta.

În același timp, un război în Orientul Mijlociu ar obliga România să ia o decizie în ce privește sprijinul diplomatic și operațional.

„Un război între SUA și Iran ar obliga România să își clarifice pozițiile în plan extern, atât în cadrul NATO, cât și al UE, privind: sprijinul diplomatic față de SUA şi aliați, misiuni comune sau operațiuni de menținere a păcii, rolul în securitatea Mării Negre ca zonă strategică esențială pentru stabilitatea regională europeană. Pe scurt – principalele riscuri pentru România sunt economice: scumpire energie, volatilitate financiară, dar și militare și de securitate: presiune pe resursele NATO, nevoia de consolidare a apărării proprii, politico-diplomatice: ajustare a priorităților strategice în interiorul UE și NATO”, mai afirmă Raluca Moldovan.

Nu în ultimul rând, există și altfel de riscuri cu care ne-am putea confrunta: „Riscuri hibride: atacuri cibernetice și dezinformare în perioade de instabilitate internațională”, mai spune Raluca Moldovan.

„Nu văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România”

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei. El vorbește despre riscuri din perspectiva militarului. În opinia sa, temerile cu privire la un răspuns al Iranului care ar consta în atacuri asupra intereselor americane din România sunt nejustificate.

„Nu văd niciun raționament pentru care Iranul ar lovi România, din moment ce unele analize, inclusiv de la nivel înalt militar din Statele Unite, spun că o acțiune a Statelor Unite unilaterală - sigur, includem aici și Israelul - fără participarea aliaților, ar reprezenta o vulnerabilitate. Deci nu apare sub niciun aspect o implicare a NATO, plecând de la ideea că și România e membru NATO”, spune generalul Bălăceanu.

Un atac purtat cu rachete balistice iraniene împotriva unor baze militare precum Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde se află trupe americane, ar complica enorm ecuația. Însă generalul Virgil Bălăceanu nu crede că Iranul va forța nota și sune că Teheranul nu va risca să atragă NATO în război. Asta înseamnă că dincolo de un ipotetic succes în lovirea intereselor americane, riscurile pentru iranieni ar fi mai mari și nu s-ar justifica, crede generalul.

„Ar fi o notă exagerată, ar înseamna că Iranul ar generaliza un conflict și ar avea o reacție internațională extrem de nepotrivită. Bazele, fiindcă vorbim de cele din România, din Polonia, radarul din Turcia, dacă ne referim la sistemul de protecție antibalistică, aparțin statelor respective. Noi nu spunem că la Deveselu este unitatea ex-americană, vorbim de Baza Militară 99 din structura Armatei României. Și la fel este și la polonezi, la fel este și la turci”, adaugă generalul Bălăceanu.

Ce ar putea face Iranul

Cel mai probabil, susține generalul, iranienii ar viza trupe americane care ocupă integral anumite baze în Orientul Mijlociu și nu baze naționale din Europa, chiar dacă acolo se află găzduite și efective americane. „Iranul, dacă va fi atacat și va riposta, o să aibă ca țintă garnizoane specific americane, nu alte garnizoane care ar însemna, iată, o implicare a NATO. În momentul în care lovești structuri din România, Polonia, Turcia, ar înseamnă că ar începe și o acțiune de lovire a teritoriului NATO”, susține generalul.

El mai are și un alt argument. Chiar dacă în prezent relațiile bilaterale dintre Iran și România nu mai sunt cele din perioada regimului comunist, cele două state nu se situează pe poziții ostile.

„Plecăm și de la relația istorică dintre Iran și România. O bună parte dintre cei din Iran cred că nu au uitat că au fost educați în România. Au făcut aici studii. Dacă s-ar face o statistică, în mod sigur s-ar descoperi că unii din ei au studiat la noi. Deci, normal, nu suntem priviți ca dușmani”, crede generalul Bălăceanu.

În plus, amintește el, Uniunea Europeană și Statele Unite au abordări diferite în ce privește Iranul.

„Trebuie să ținem seama că, privitor la programul nuclear, Uniunea Europeană are o poziționare diferită față de Statele Unite. Și Uniunea Europeană a încercat un dialog cu Iranul despre programele nucleare, mergând tot pe calea dialogului”, mai spune el.

Un scenariu sinucigaș

Concluzia generalului Virgil Bălăceanu este că Iranul nu ar avea motive serioase să atace România. Un eventual atac asupra intereselor americane de la noi este improbabil, mai spune generalul.

„Pot afirma că nu găsesc un asemenea risc. Ar fi un scenariu sinucigaș pentru Iran. Adică ar începe un război, chiar de-ar fi un război al loviturilor, între Iran, Statele Unite, Israel și celelalte state membre NATO. A lovi teritoriul NATO în mod automat înseamnă un răspuns din partea NATO. Nu vorbim de răspunsul unui stat membru NATO, vorbim aici deja de NATO în sine. Sistemul de apărare antirachetă este integrat la nivel NATO. Și atunci Iranul vrea să declanșeze un conflict cu NATO alături de perspectiva unui conflict cu Statele Unite, care sigur va fi sprijinit de către Israel? Eu aș spune că ar fi împotriva intereselor lor. De asta un asemenea scenariu mi se pare imposibil de abordat”, concluzionează generalul Virgil Bălăceanu.