Exclusiv „România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate

Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează analistul Cătălin Done.

Autorităţile au luat, luni, la primele ore ale dimineții, decizia evacuării localităţii Plauru și, după câteva ore, și a localității Ceatalchioi, din judeţul Tulcea, după ce o navă cu 4.000 de tone GPL a fost lovită de dronă pe malul ucrainean al Dunării. Nava este cuprinsă de flăcări, în zona localităţii Ismail.

„Se iau măsuri preventive și anume evacuarea localităților: sunt 15 persoane la Plauru, iar Ceatalchioi sunt evacuate 300 de persoane. Nava are încă incendiu la bord, conform unor simulări impactul exploziei ar fi pe o rază 4,5-5 kilometri.(...) Autoritățile au ordonat evacuarea, dacă cineva va refuza, va semna pe propria răspundere”, a declarat Raed Arafat, șeful DSU.

Primarul comunei Ceatalchioi a susținut că va merge din casă în casă pentru a convinge oamenii să părăsească localitatea. „Mergem din casă, avem mijloace de transport de la ISU. Nu e o acțiune pe vrute și nevrute. Nu stăm la discuții. Probabil, se va recurge și la evacuarea cu forță. Dar, eu sper să nu ajungem la așa ceva. Mergem din casă în casă. Îi cunosc pe oameni, Eu merg acum să discut cu ei. Deocamdată, nu am întâlnit care să refuze categoric. Eu zic că ei vor înțelege pericolul”, a spus primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernaga.

Evacuarea a vizat atât persoanele, cât și animalele. 

Potrivit datelor transmise de marinetraffic.com, nava care arde în portul Izmail este o navă-cisternă GPL și navighează sub pavilionul Turciei.

Vasul Orinda a fost construit in 2002. Initial a fost sub pavilion Hong Kong, apoi Singapore (din 2011). De doi ani navigheaza sub pavilion turcesc. Nava, cu o lungime de 125 de metri, era ancorata la Izmail din 12 noiembrie.

„Incidentul ridică semne de întrebare importante privind capacitatea României”

Cătălin Done, analist de securitate și vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale), a analizat pentru „Adevărul” modul în care s-au mobilizat autoritățile române.

„Atacul ridică semne de întrebare importante privind capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a proteja populația de efectele lor directe. Decizia autorităților de a evacua preventiv localitatea Plauru a fost corectă și a demonstrat o reacție rapidă pe termen scurt, însă evenimentul evidențiază vulnerabilități sistemice în ceea ce privește protecția civilă și securitatea frontierelor”, a susținut specialistul. 

În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, spune Done. „Tocmai de aceea cred că autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el.

Trebuie să dezvoltăm proceduri și infrastructură

„Aplicând elementele de reziliență și redundanță, este evident că România trebuie să dezvolte proceduri și infrastructură care să mențină funcționalitatea transportului și aprovizionării chiar dacă un punct critic este afectat. Aceasta include sisteme de detecție a dronelor și a incendiilor, planuri naționale de protecție civilă și simulări regulate pentru scenarii hibride sau accidentale”, arată analistul. 

Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul. 

În plan intern, răspunsul arată o fragmentare instituțională: „MAI gestionează evacuarea și monitorizarea locală, însă nu există o strategie națională clară de protecție civilă pentru ce implică atacuri hibride în proximitatea teritoriului național. Lipsa unei coordonări centralizate între structurile militare, civile și cele de protecție a infrastructurilor critice crește riscul ca alte zone de pe Dunăre să fie afectate fără un răspuns coerent. În plus, comunicarea și deciziile politice nu sunt întotdeauna sincronizate cu nevoile tehnice ale gestionării situațiilor de urgență, ceea ce poate întârzia reacția operativă.”

România a reacționat corect la nivel local, dar strategia națională trebuie să devină proactivă și integrată, bazată pe principii ale „Defence Clusters”, a susținut Done și a detaliat: „apărare stratificată, protecția infrastructurilor critice, integrare civil-militară, reziliență și cooperare regională. Aceasta este singura cale de a transforma Dunărea și frontierele sud-estice din puncte vulnerabile în cluster de apărare colectiv, capabil să prevină pierderi de vieți și efecte economice majore.”